Profesorul Schelling a explicat prin teoria sa strategiile care stau la baza conflictelor internationale, in special ale razboiului nuclear, iar profesorul Aumann a dezvoltat bazele negocierii, cooperarii si conflictului, scrie AP.

Profesorul Schelling, are 84 de ani si activeaza in cadrul Departamentului de Economie si Scolii de Politici Publice ale Univarsitatii Maryland. Este profesor emerit de economie politica al Universitatii Harvard, unde a predat timp de 20 de ani. Aumann are 75 de ani si dubla cetatenie, israeliana si americana si s-a nascut in Germania. In prezent preda la Universitatea din Ierusalim. Teoria jocului a fost dezvoltata pentru prima oara de matematicianul ungar John von Neumann intre anii '40- '50, ca model de a intelege luarea deciziilor in lumea reala unde mai multe parti negociaza, pe baza unor resurse si informatii inegale. "Jocul cu margele de sticla" al lui Hermann Hesse pare, astfel, mai aproape de realitate decat oricand, cu doi Maestrii ai Jocului (Magistri ludi), castigand premiul Nobel pentru economie.

Ultimii castigatori ai premiului Nobel pentru economie

2005: Robert J. Aumann, cetatean israelian si american, si Thomas Schelling, american, pentru analiza lor in teoria jocului.

2004: Finn E. Kydland din Norvegia, si Edward C. Prescott, din SUA, pentru contributia lor la dezvoltarea dinamicii macroeconomiei.

2003: Robert F. Engle, din SUA, si Clive W.J. Granger, din Marea Britanie, pentru folosirea metodelor statistice pentru calculul perioadelor economice.

2002: Daniel Kahneman, cetatean al SUA si Israel, si Vernon L. Smith, SUA, pentru pionieratul in domeniul utilizarii economiei psihologice si experimentale in luarea deciziilor.

2001: George A. Akerlof, A. Michael Spence si Joseph E. Stiglitz, SUA, pentru cercetarea modului in care controlul informatiei afecteaza pietele.

2000: James J. Heckman si Daniel L. McFadden, SUA, pentru dezvoltarea unor teorii care ajuta la analizarea datelor legate de piata muncii si cum iau oamenii decizii legate de locul de munca si de turism.