Munca la negru limiteaza, de asemenea, si cresterea economica a unei tari. Studiul arata ca o crestere a muncii la negru cu 10 puncte procentuale echivaleaza cu o reducere a diversificarii exporturilor cu 10%. Potrivit raportului OMC, tarile analizate au pierdut, in medie, 2 puncte procentuale din cresterea economica din cauza muncii la negru, conform NewsIn.

Studiul mai arata ca globalizarea si liberalizarea comertului nu au permis imbunatatirea conditiilor de munca din tarile in curs de dezvoltare. In aceste tari, circa 60% din forta de munca lucreaza la negru, fiind astfel in afara legislatiei muncii si neputand beneficia de programe de protectie sociala.

Nivelul muncii la negru variaza in functie de regiune. Astfel, el se situeaza la circa 30% in mai multe tari din America Latina si atinge 80% in anumite tari din Africa Subsahariana si din Asia de Sud-Est.

"Comertul a contribuit la crestere si dezvoltare in lume. Insa acest fapt nu a insemnat neaparat o imbunatatire a calitatii locului de munca", a declarat directorul general OMC, Pasal Lamy.

Rata populatiei active angajata fara forme legale nu s-a redus decat foarte putin odata cu accelerarea cresterii economice si cu deschiderea comertului, potrivit OMC. Din contra, in majoritatea cazurilor, studiul a constatat ca ponderea a ramas constanta sau chiar s-a majorat in unele tari, mai ales din Asia.

Insa tendinta nu este inevitabila: "Pentru a crea locuri bune de munca, liberalizarea comertului trebuie sa fie insotita de politici interne adecvate", a subliniat Lamy.

In Romania, economia subterana este estimata intre 36% si 39% din produsul intern brut (PIB). O analiza a Ministerului Finantelor din luna februarie estima ca munca la negru a adus in primele noua luni din 2008 prejudicii statului de peste 29,5 miliarde lei, reprezentand 50,8% din economia subterana.

Potrivit analizei, cea mai mare pondere in economia subterana este reprezentata de neplata contributiilor pentru salarii si plata salariilor "la plic" - 29,6 miliarde lei (circa 5,8% din PIB) -, urmata evaziunea fiscala ca urmare a neplatii TVA - 23,8 miliarde lei (4,6% din PIB) si sectorul informal - 4,7 miliarde lei (0,9% din PIB).