Ben Bernanke si-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale ca profesor de economie la Universitatea Princeton, informeaza CNN. In 2002 devine membru in Consiliul Guvernatorilor Fed, iar in iunie 2005 a fost numit director al Comitetului de consilieri economici ai presedintelui Bush, fapt care a alimentat ideea ca el ar putea fi succesorul lui Greenspan.

Bernanke este vazut drept un specialist independent, care si-a petrecut cea mai mare parte a carierei in afara lumii politice. Analistii considera insa ca anii petrecuti la Casa Alba l-au apropiat de presedintele Bush si de republicani, ceea ce ar putea cantari semnficativ in decizia Senatului de a-i da un vot pozitiv. In schimb, unii democrati s-au aratat mai retinuti, in special din cauza pozitiei acestuia fata de inflatie. Senatorul democrat Paul Sarbanes, din Maryland, a confirmat faptul ca Bernanke va fi supus unor audieri intense, sugerand ca analiza senatorilor va fi focalizata pe perspectiva acestuia relativ la inflatie. Noul presedinte al Fed trebuie confirmat in functie de Senat, iar Comitetul Bancar al Senatului a anuntat ca spera sa recomande plenului supunerea la vot a numirii lui Bernanke inainte de sfarsitul lunii decembrie.

Pozitia lui Bernanke privind inflatia fost evidentiata in trecut prin diferenta de opinie pe care a avut-o cu Alan Greenspan, primul sustinand adoptarea unor obiective precise in privinta inflatiei, pe cand Greenspan s-a opus unor astfel de tactici, considerandu-le prea restrictive, potrivit jurnalului britanic BBC. Bernanke este un sustinator al unor „tinte de inflatie“, ideea ca banca centrala ar trebui sa impuna anumite limite de urmat in privinta inflatiei, precum politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) de a mentine rata dobanzii de referinta la un prag fix. BCE a mentinut aceasta rata la 2% din iunie 2002, iar Banca Japoniei si Bank of England procedeaza la fel, aceste strategii fiind in contradictie cu masurile adoptate de Greenspan de majorare a ratei dobanzii de referinta.

BCE a pastrat nemodificata rata dobanzii de referinta pentru a stimula cresterea economica, dar acest lucru nu s-a intamplat, economia din zona euro avand un nivel de crestere mai mic de 0,5% in trimestrul al doilea al anului 2005 fata de perioada similara din 2004, in timp ce Statele Unite au inregistrat o crestere de 3,3% in intervalul amintit. Toate acestea, in conditiile in care BCE a pastrat aceeasi rata a dobanzii de referinta timp de 3 ani, iar Fed a majorat-o de 11 ori in acelasi rastimp.

Totusi, in perioada cat au activat in cadrul Fed, Bernanke si Greenspan au avut puncte comune in privinta politicii monetare, primul dand asigurari ca va urma politica „geniului“ bancherilor. „Daca voi fi confirmat in functie, prioritatea mea va fi de a asigura continuitatea politicilor si strategiilor adoptate in perioada Greenspan“, a spus Bernanke. Dar nesiguranta asupra continuitatii politicii lui Greenspan de catre Bernanke nu a fost in totalitate anulata in ciuda declaratiilor acestuia. „Dintre toti guvernatorii Fed, de Bernanke imi este cel mai mult teama. Viziunea sa asupra inflatiei si deflatiei este eronata“, a afirmat Rich Parker de la Stamford Group. Bursa a intampinat diferit numirea lui Bernanke: actiunile americane au consemnat cea mai mare crestere din ultimele sase luni, in urma anuntului care a pus capat incertitudinilor, in timp ce obligatiunile s-au depreciat, din cauza temerilor ca Bernanke va adopta o strategie mai relaxata in privinta inflatiei, in pofida asigurarilor ca va urma politica lui Greenspan.