In ciuda dorintei afisate de administratie de a descuraja investitiile in republica islamica, aceste sume au fost acordate prin contracte, subventii sau alte plati, precizeaza cotidianul, care a analizat arhive oficiale si documente ale firmelor respective, citeaza AFP, potrivit NewsIn.

Potrivit anchetei cotidianului american, din cele 107 miliarde de dolari, 15 miliarde au revenit unor intreprinderi care sfideaza deschis sanctiunile americane asupra investitiilor in sectorul energetic iranian.

Ca si administratia fostului presedinte George W. Bush, cea a lui Barack Obama a trimis mesaje ambigue catre companii in ceea ce priveste tranzactiile cu Iranul, afirma publicatia. Astfel, cele doua administratii au recompensat grupuri ale caror interese comerciale erau in conflict cu obiectivele americane in materie de securitate.

Peste doua treimi din bani au revenit unor firme implicate in sectorul energetic din Iran, un bastion al Gardienilor Revolutiei, puternica armata ideologica a regimului iranian. Or, acest grup, a carui influenta a crescut in ultimii ani, este vizat de noile sanctiuni propuse de administratia

Obama din cauza implicarii in programul nuclear controversat al acestei tari.

Printre companiile straine citate in ancheta New York Times ca intrand in contradictie cu sanctiunile americane figureaza firma sud-coreeana Daelim Industrial, grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell sau gigantul petrolier public al Braziliei, Petrobras.