In ultimii trei ani, distanta dintre preturile maxime si minime ale produselor alimentare din retelele europene de retail s-a diminuat cu mai mult de 20 de procente. Peste tot in Europa, produsele alimentare se ieftinesc vazand cu ochii.

Piata norvegiana ramane cea mai scumpa de pe continentul european. Laptele, carnea sau pastele sunt in Oslo cu aproape o treime mai scumpe decat media Uniunii Europene. Un studiu al AC Nielsen a mai relevat si alte evolutii interesante in ceea ce priveste sectorul alimentar european. De pilda, Grecia, una dintre cele mai sarace state din UE, inregistreaza un nivel similar al preturilor cu Suedia, o campioana a bunastarii europene.

Aparent surprinzator, in Germania, preturile bunurilor alimentare sunt cu circa 15 procente mai mici raportate la media europeana. Acest fapt se explica prin marimea pietei germane, care ii motiveaza pe producatori sa reduca puternic preturile. Preturi sub media europeana se mai inregistreaza in Olanda (cu 14% mai mici), Spania (-11%), Italia (-9%) si Belgia (-8%). Dupa Norvegia, in topul pietelor scumpe se regasesc Danemarca, unde produsele alimentare sunt cu aproape 20 la suta mai scumpe fata de media europeana, Finlanda (+11%), Elvetia (+10%) si Marea Britanie (+4%).

Introducerea monedei unice europene a condus la uniformizarea preturilor pentru marcile internationale. Potrivit studiului mentionat, daca in 2002 diferenta dintre cea mai ieftina piata nationala si cea mai scumpa era de 71%, in prezent, diferenta a ajuns la 50 de procente. Pe marile piete europene, precum cea germana sau franceza, cresterea competitiei pe sectorul de retail, stagnarea economica si plafonarea cererii au condus la reducerea preturilor produselor alimentare. Printre factorii care descurajeaza acest proces se numara nivelul taxelor din fiecare stat, costul transportului marfurilor si preturile pietei imobiliare.

Daca cea mai ieftina piata pentru marcile internationale din domeniul alimentar este Germania, in schimb, in Franta si in Marea Britanie, competitia este cea mai acerba. Pe aceste piete, diferenta dintre cele mai mari si cele mai mici preturi pentru produse identice este de 12 la suta pentru Franta si 15 la suta pentru Marea Britanie. Pe aceasta din urma piata a fost observata cea mai dramatica convergenta a preturilor, in numai un an diferenta scazand de la 37% la numai 15%. AC Nielsen pune aceasta evolutie pe seama promotiilor tot mai agresive si competitiei intense dintre lanturile de magazine britanice.

In Suedia, Finlanda sau Olanda, distanta dintre pretul cel mai mare si cel mai mic depaseste sau este egala cu 40%. Acest lucru indica o competitivitate mai scazuta a pietei de retail. Alte tari care inregistreaza diferente mari intre pretul cel mai mic si cel mai mare sunt Italia, Spania, Grecia, Elvetia si Portugalia. Toate aceste state au diferente intre preturile mici si cele mai ridicate pentru acelasi produs cuprinse intre 37 si 27 de procente.

Studiul AC Nielsen a monitorizat 160 de marci internationale, 15 piete europene si peste 25 de mii de magazine tip supermarket si hipermarket. Presiunea preturilor mici are efecte in lant la nivelul industriei alimentare si a agriculturii europene. Stransi cu usa de catre retaileri, procesatorii au inceput sa ieftineasca alimentele ambalate. Acestia, la randul lor, ofera fermierilor preturi de achizitie tot mai mici pentru laptele sau legumelor produse. In acest context, agricultorii europeni raman dependenti de subventiile comunitare.

Dar, sub presiunea partenerilor economici din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Uniunea Europeana s-a angajat sa reduca aceste subventii, fapt ce ii face pe fermieri sa ajunga in faliment. De aceea, fermierii europeni fac un lobby agresiv pentru mentinerea bugetului comunitar la un nivel ridicat, care sa garanteze subventii generoase.

Din punctul de vedere al sectorului de retail, euro a tinut partea consumatorilor, stimuland reducerea preturilor. Studiul AC Nielsen sugereaza ca diferenta dintre preturi se va reduce in continuare, dar intr-un ritm mai redus decat pana acum.

Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=22328&shift=1