Wall-Street: Care a fost inceputul carierei tale in publicitate?

Am stat 10 ani si jumatate la D'Arcy, pot spune ca acolo a fost o buna bucata de inceput. Pot spune ca am prins si inceputurile acestei industrii, publicitatea. Am fost angajata in 1993 la OFC/DMB&B si de-atunci tot invat publicitate. Dar acolo fiind primul si singurul om, reprezentind departamentul de creatie, am invatat sa fiu departamentul de creatie: m-am angajat ca art director, dar a trebuit sa cochetez si cu scrisul, cu care am fost nevoita sa cochetez atit de mult, incit de-atunci il si practic regulat. A trebuit sa supervizez productii: de print, audio, video, asta insemnand sa stiu ce inseamna un cost de productie, cum se tipareste un material, ce inseamna offset sau serigrafie. E o experienta pe care foarte putini creativi din industrie au “gustat-o”. Este foarte adevarat ca doream sa invat toate aceste lucruri. Sunt in continuare fascinata de tipar si de “ jucariile” pe care le poti face din hirtie. Am invatat sa fiu si mai responsabila. In momentul in care sunt implicata intr-un proiect, pana nu iese cum trebuie, nu dorm tocmai bine. Rigurozitatea a devenit un “defect” de meserie. Sunt control-freak in ceea ce priveste productia materialelor, sunt foarte atenta la detalii.

Wall-Street: Ce credit ti s-a acordat la D'Arcy si ce a insemnat asta pentru tine?

Incurajare permanenta si sprijin primele 3 luni. Credit dupa primele campanii care s-au dovedit de succes. Full credit dupa doi ani si jumatate, moment in care sotii Perez, mi-au dat mana libera sa caut si sa angajez noi colegi de creatie, cu care sa formez un mini departament de creatie. Am uitat sa mentionez ca in acesti doi ani si jumatate nu am avut concediu. Nu mi-a trebuit. Am facut o echipa, o gasca, mai curind o galerie de personaje - foarte talentate, cred in continuare - cu care petreceam in medie 18 ore pe zi. Din “caterinca”, nervi si “haiosenii” s-au nascut campanii foarte bune. A fost si perioada in care am invatat sa injur. Acum pot spune ca ma pricep destul de bine. Cu marea majoritate a fostilor colegi sunt prietena si acum. Tot acolo l-am cunoscut si pe Octav ( n.r. Octav Gheorghe, prieten, partener si creative director la agentia “Gavrila&Asociatii”).

Wall-Street: Sesizez o urma de nostalgie in vocea ta. Esti nemultumita de oamenii din actuala ta echipa de creatie?

Am 10 ani de amintiri foarte frumoase. Oricine a trecut pe la D’Arcy vorbeste despre acele timpuri cu o unda de nostalgie.Cit despre noua echipa de creatie Gavrila&Asociatii, consider ca am alaturi unii dintre cei mai draguti si talentati tineri din publicitate. Este tot o gradina zoologica. Dar este altceva. Structura agentiei difera, dimensiunile acesteia. Nu avem client-service, doar creativi si planner. Media de varsta la noi e de 23-24 de ani, nu am furat oameni de la alte agentii, din principiu. Sunt talentati si vor sa faca publicitate. Important este si ca sunt pasionati de alte lucruri in afara publicitatii, doi dintre ei canta: unul baterist si altul vocal/ chitarist. Bob ne cinta la pian pe unde apuca, cel mai fumos a fost miniconcertul din Carrefour, de la raionul “instrumente muzicale”. Si, revenind la intrebare, daca sunt nemultumita de ei la un moment dat, le spun direct, nu prin intermediul unui interviu.

Wall-Street: Cum vede Alina Gavrila publicitatea?

Tin foarte mult la prospetimea ideilor, niciodata nu m-am gandit ca am acumulat suficient de multa experienta, nu-mi place cuvantul asta...daca n-ai o minte tinara si curaj, nu ai ce cauta in publicitate. Publicitatea care-mi place este credibila cu executii incredibile. Ma face sa rid. Sau sa ramin cu gura cascata. Sau sa-mi tremure “bobul de lacrima” in coltul ohiului. Dar cel mai mult imi place publicitatea care ma face sa rid. Atunci cind am pornit cu Octav in aventura Gavrila & Asociatii ne-am propus sa ne distram in fiecare zi. Cu citeva mici exceptii, reusim sa ridem mult in fiecare zi..

Wall-Street: Daca vorbim despre campania de recrutare “Mari Romani”, facuta pentru TVR, ce feed-back ati primit in urma lansarii ei?

Laude. Multe laude. Din partea presei, prietenilor, industriei. Lucram cu TVR de la inceputul anului, cand am fost invitati la un pitch cu caiet de sarcini. Am ajuns in finala, am prezentat si ni s-a incredintat brandul TVR 1. Caietul de sarcini a venit cu o lista foarte larga de activitati ce trebuiau sustinute de comunicare. Prima campanie, a promovat Grila de primavara a postului, spotul cu martisoarele, un al doilea pas a fost promovarea Jurnalului TVR, iar al treilea proiect a fost “Mari Romani”. Suntem mindrii de aceasta campanie.

Wall-Street: Care sunt cele mai frecvente greseli ale clientilor in momentul in care vin la dumneavoastra si “comanda” o campanie, fie ea print, radio sau spot TV?

Faptul ca vin sa “comande” o campanie. Clientii nostrii nu prea sunt de genul asta. Insa o greseala frecventa pe care aproape oricare client o face la un moment dat este sa iti spuna cum si ce sa faci ca spotul sau printul sa fie mai bun, in loc sa indice clar ce nu i se pare ca a fost comunicat corect sau suficient de bine. Hmm...

Wall-Street: Daca ne referim la profitul companiei, puteti spune cat se preconizeaza a fi acesta pe 2006? Afacerea dumnevoastra, ca business, este considerata profitabila?

Afacerea este in continua crestere, putem aproxima o crestere de 20% anual.

Wall-Street: Imi puteti caracteriza in cinci cuvinte industria publicitatii in Romania? Dar daca am extinde...Considerati ca publicitatea autohtona este pregatita pentru aderare?

Publicitatea romaneasca: inegala, inconstanta, avem de-a face cu varfuri si in acelasi timp cu esecuri ale varfurilor. Pe de alta parte, este din fericire un segment destul de bine dezvoltat. Avem campanii bune si proaste, dar cu toate astea putem sa spunem ca pe piata romaneasca, publicitatea a luat-o putin inainte. Este din ce in ce mai competitiva. Si in crestere. Este piata lui Bula, creativa si inconsecventa, si vorba aceea: “O iubim dom’le ca e a noastra!”

Wall-Street: Care sunt planurile voastre ( n.r. a Alinei Gavrila si a asociatului sau, Octav Gheorghe) pentru urmatorii cinci ani? Ati fi de acord cu afilierea companiei la o multinationala, te sperie ideea de globalizare?

In plan apropiat avem mutarea sediului. Constant campanii cu care sa ne mindrim. Nu vrem sa ne “ ingrasam” in sensul ca nu dorim sa ne transformam intr-o agentie mare. Nu dorim sa dezvoltam alte departamente de media, PR, s.a.m.d. Ne intereseaza sa raminem un atelier de creatie, nu o uzina de bani. Cat despre o asa zisa afiliere, nu se regaseste acest lucru intre planurile noastre pentru viitorul apropiat, insa ramane sa ne gandim.

Wall-Street: De ce compania “Gavrila & Asociatii” nu a participat la Ad'Or, care pana la urma este singurul festival autohton de publicitate?

Pentru ca nu il considera un festival de publicitate.

Wall-Street: Reprezentati prima companie de publicitate care se poate lauda cu o pagina web dedicata blogurilor. A cui a fost ideea blogului “Chestionabil”, Gavrila & Asociatii Unofficial Blog”? Cine se ocupa cu administrarea paginii web?

Da, suntem prima agentie care a lansat un blog. Ideea a fost a lui Octav.

Wall-Street: Din punct de vedere financiar, cum vezi afacerea “Gavrila&Asociatii”? Este o afacere in care merita sa investesti?

Eu investesc.