Tot el negociaza, cu Fondul Monetar, veniturile statului. Nu-i place lumina reflectoarelor si a avut pna acum o singura aparitie n presa. Accepta cu greu sa-i facem poze. Doar doua, ne roaga, si cel mai bine ar fi daca nici macar nu ar fi publicate. Nu crede ca are vreun drept sa-si aroge merite, considernd ca toate succesele nregistrate se datoreaza celor 24 de finantisti pe care i conduce. Cel mai dificil buget la care a lucrat a fost cel din 2005, din cauza deselor schimbari legislative. Au fost elaborate nu mai putin de 21 de variante. Deocamdata.
De ce se spune ca sunteti omul care face si desface bugetul?
n primul rnd, eu sunt directia care elaboreaza numai veniturile bugetului general consolidat. n principiu, n momentul cnd se elaboreaza un buget, se pleaca de la venituri. Trebuie sa stii neaparat veniturile, apoi poti sa stabilesti politic deficitul si apoi cheltuielile. Ai un deficit mai mare, si cheltuielile sunt mai mari. Nu stiu daca se spune chiar ca fac si desfac bugetul... la noi se elaboreaza toate bugetele de venit. Treaba este destul de complexa. n general, plecam de la programul de guvernare, care da liniile mari. De aici, Comisia Nationala de Prognoza elaboreaza programul economic. De exemplu, acum, pentru perioada 2006-2009, la ora actuala, putem sa spunem ca avem bugete pna n 2009, si pe cheltuieli, si pe venituri, la toate cele patru bugete.
Care este chimia bugetului? Se porneste de la programul politic sau de la banii disponibili?
Ca sa poti sa elaborezi un venit, trebuie sa ai un program politic, care nglobeaza concepte economice: de exemplu, se reduce CAS cu 10 puncte procentuale pna n 2009. Atunci stii ca, n momentul asta, politicul trebuie sa ia decizia si sa stabileasca un calendar pe fiecare an. Dupa care se stabileste legislatia. Eu nu am voie sa bag n buget toate fanteziile care i trec lui Grama prin cap. Trebuie sa am o lege. n al doilea rnd, trebuie neaparat sa am un program economic, pe care mi-l face Comisia Nationala de Prognoza, si mi spune dezvoltarea pentru fiecare, cresterea economica, sau PIB-ul, cum l stie toata lumea.
Bugetul de Craciun
Cum a fost n 2004, cnd v-ati trezit ca trebuie sa refaceti calculele la buget? V-a prins exact de Sarbatori... Ati mai avut Craciun, Revelion?
La acel moment aveam deja un buget aprobat n parlament, a mers destul de repede atunci, si a trebui sa-l refacem imediat cu cota unica pentru profit si venit. Aceste doua modificari de cote trebuiau evaluate nti, sa vedem exact ct pierdem. Dar s-a muncit bine, cnd a trebuit, si s-a putut face. A fost o colaborare foarte buna atunci, imediat dupa numirea guvernului. Din ntmplare, am fost invitat sa particip la discutii pe aceste modificari legislative. Eu aflam masura care se prefigura si atunci veneam acasa la mine, la birou, si puneam imediat oamenii la treaba sa calculeze infuentele, pentru ca o pierdere prea mare de venituri nu ar fi fost convenabila pentru buget. Dupa care le rediscutam. Am lucrat foarte bine, au nteles fenomenul si au cuplat la ce am zis si atunci s-au putut lua masurile si echilibra bugetul.
Ce s-a ntmplat de fapt. n momentul n care s-a facut bugetul pentru 2005, el s-a bazat pe un PIB de 5,3. La nceputul anului 2005, cnd faceam deja niste socoteli si vedeam cum echilibram bugetul, anul 2004 s-a terminat cu o crestere economica de 8,3%. Din cresterea PIB-ului a rezultat o crestere mare de venituri. Si atunci au acoperit pierderile... pentru ca cele mai mari pierderi fata de programul initial pe 2005 le-am avut ntr-adevar la profit si la impozitul pe salarii.
ncasarile din 2005, care sunt foarte bune, au demonstrat ca evaluarea noastra a fost corecta. Cresterea economica este reala si n 2005, asa cum a fost prognozata, dar s-a mai ntmplat un fenomen: schimbndu-se echipa care se ocupa de colectarea veniturilor, s-a colectat mult mai bine, a existat si o colectare din creante mult mai buna. Acestea sunt cauzele pentru care veniturile sunt foarte, foarte bune.
Nu am nca ultimele date statistice, pentru ca o luna am fost n parlament cu bugetul, dar, daca mi aduc bine aminte de o cifra, la opt luni Statistica daduse o crestere de vreo 18% a vnzarilor, ceea ce nseamna fantastic de mult. Asta nseamna fie ca au fost bani, fie ca au crescut foarte mult vnzarile pe credit de consum. Una din doua.
Care este diferenta ntre cifra politica si cea economica?
Nu exista cifra politica. Eu, de cnd sunt n ministerul acesta, nu am avut o ingerinta politica asupra veniturilor mele, ca sunt prea mici, fiindca n momentul acela trebuie neaparat sa mi se argumenteze si sa mi se demonstreze. Eu iau veniturile, le pun n retea si le spun: Tati, astea sunt. Exista si discutii pentru majorarea lor, dar cel care mi cere asta trebuie sa vina cu argumente.
Hai sa-ti mai spun o chestie: de vreo 12 ani negociez cu FMI-ul, pe venituri. Numai eu negociez cu FMI-ul veniturile, si acolo nu merge. Daca vreti sa stiti, ei mi verifica si nmultirile facute. Si ntotdeauna ei sunt cu veniturile sub veniturile mele. Ei sunt mult mai pesimisti dect mine. Eu ma consider rational, nici optimist, nici pesimist, desi cteodata ar trebui sa fiu optimist.
Cate bugeturi de venituri ati facut pna acum?
Nu stiu, am facut multe (se uita la dulapurile din ncapere)... daca deschizi usile de acolo, sunt anii pusi la rnd. La elaborarea unui buget, spre exemplu pe 2006, sunt la varianta 10. La 2005, am ajuns
la varianta 21. Pentru 2006, dupa ce s-a aprobat prin parlament, eu mai lucrez la el. mi apare o lege, imediat fac modificarea daca mi ataca un venit.
Politica si tutun
Oamenii politici, conducerea ministerului, va consulta nainte de a adopta o lege?
n general, mi se trimite legislatia nainte, si atunci sunt obligat sa fac o evaluare, chiar daca pot, chiar daca nu pot. Sunt cazuri n care nu poti sa faci o evaluare. S-a bagat n 2005 un impozit pentru vnzarile imobiliare de specula, efectuate nainte de trei ani. Or, nu exista nicaieri vreo statistica, informatii, un istoric care sa dea o cifra exacta. Daca am o cifra a vnzarilor, iau pretul mediu, aplic procentul si am o estimare, cu riscul unor abateri, dar cnd nu ai nici o cifra, cnd datele sunt detinute doar de notari, si notarul nu are nici un interes sa-ti dea... Fumezi?
Da.
Fumati n birou?
Cnd este si adjunctul meu, nu, dar n rest da.
Ct fumati pe zi?
Trei pachete. De asta am si trecut la ultra-lights.
Cnd faceti bugetul, cte pachete fumati?
Tot trei. ncerc sa ma mai abtin, pentru ca si cu fumatul asta e o problema... M-am apucat destul de trziu fata de altii, prin facultate...
Poezia arhitecturii financiare
Ati facut ASE-ul. Ce visati sa faceti atunci, ce visati sa deveniti?
n primul rnd, eu nu am vrut sa fac ASE-ul. Am vrut sa fac arhitectura, dar era un sistem cu burse, te trimiteau unde aveau ei chef. Pe mine ma trimisesera la mecanizarea agriculturii, la Craiova, si atunci am refuzat. Am facut ASE-ul, si nu regret, pentru ca am facut ntr-adevar ce mi-a placut mie. Sa-ti spun o chestie: evaluarea asta suna destul de rece si oricine se gndeste la contabilitati, la o meserie mbcsita, de adunari... Dar sa stii ca, daca nu ai un gram, nitel de poezie n tine, nu poti, fiindca esti pus cteodata n situatia de a face evaluari din ce nu ai, si le faci. Sunt anumite venituri pe care trebuie sa le faci, unde am reguli foarte precise, modele create pentru fiecare venit, facute aici, la noi. Le baga pe calculator si ies tabele, tabele, tabelase.
Preferati hrtia si creionul sau calculatorul?
Prefer sa lucrez cu calculatorul, dar cnd particip la diverse ntlniri nu merg cu laptop-ul (am si laptop), ci lucrez imediat cu creionasul si hrtiuta pentru ca, avnd experienta, am si dimensiunile unui venit n minte, mi dau seama destul de repede de cifre.
Ati avut momente n care ati vrut sa va dati demisia?
Nu. Nu sunt fandosit. S-au mai ntmplat lucruri, ca ntr-o familie, te mai cearta, se ntmpla...
Cu care ministru ati lucrat cel mai bine?
Cu toti am lucrat bine. Nu am avut probleme.
Nea Petrica si dom director
Cum vi se adreseaza ministrii?
Depinde de ministru. Remes mi spunea nea Petrica. Era un ministru pe care nu prea puteai sa-l pacalesti. El a lucrat nainte n sectorul privat, a trecut la parlament, a fost deputat, a nvatat foarte mult cnd era seful bugetului n parlament si cnd a venit aici stia foarte multe. Punea mna pe creion. Nici pe ceilalti nu puteai sa-i pacalesti..., dar Remes, cnd i aratai ceva, imediat statea, se gndea nitel, si facea niste socoteli n cap si mi zicea: Bai, nea Grama, te mai gndesti si tu, ma mai gndesc si eu... Si atunci ma mai gndeam...
Dar Stolojan, care e considerat... hai sa spunem... mai distant?
Nu prea aveam relatii... Domnul Tanasescu mi spunea domnul Grama. Au fost perioade cnd am lucrat direct la nivel de ministri, premieri adjuncti, am lucrat cu Videanu foarte bine, cu Pogea, acum, colaborez foarte bine, am lucrat foarte bine cu Isarescu. Isarescu mi spunea domnul director. El, stii, e mai sobru, mai bancher... are gndirea aia rece, are o gndire sanatoasa, si de asta multa lume il judeca atunci cnd atrage atentia asupra ncalzirii economiei, dar are dreptate, vedem dupa cum ncasam la venituri.
Toti v-au mentinut pe post. V-ati gndit, daca ati pleca, ce s-ar ntmpla?
Nu s-ar ntmpla nimic. Ceasul trebuie sa mearga. Daca e bun, merge bine, daca nu, se poate gripa. Depinde cine va veni n locul meu.
Paradox: nu-i plac banii!
Ati avut oferte sa plecati n alta parte? n politica? n sectorul privat?
Au fost oferte, unele tentante, m-am gndit imediat ce as putea sa fac, si sa fac bine, am cumpanit, dar nu eram convins ca pot sa fac foarte bine lucrul pentru care probabil ma plateau foarte bine.
Nu v-au tentat nicidata banii?
Nu. Am un defect, si acesta este defectul meu, pe care probabil sotiile noastre ni-l reproseaza multora. Discutia asta cu sotia am terminat-o cnd eram mai tnar. I-am spus ca fac ce mi place si nu merg sa fac ce nu mi place.
Negociatorul
Prin minister se spune ca, daca plecati din Finante, nu mai are cine negocia cu FMI.
Nu stiu... vom vedea. Eu sunt adeptul teoriei ca nimeni nu este de nenlocuit. Am avut niste sefi la care mi puneam problema ce se va ntmpla cnd vor pleca. Si au plecat oamenii linistiti, unii nici nu mai sunt n viata, si nu s-a ntmplat nimic, au venit altii... Ca va fi mai greu la nceput pentru cine va veni n locul meu, e adevarat, mai ales daca oamenii nu l ajuta... pentru ca cel mai important lucru, dupa mine, este sa ai o echipa buna. Daca nu ti-ai facut o echipa ca lumea, s-a terminat.
Toata lumea spune ca negocierile cu FMI sunt foarte dure. n anumite domenii, n care nu am negociat eu, e posibil. La mine nsa sunt niste negocieri serioase. FMI vine cu argumentele lui, are alt sistem de evaluare, mult mai simplu. Se si mira cnd vad evaluarile noastre, la amanunt, ei cred ca nu suntem prea zdraveni la cap... Au metode mult mai simple si, daca eu reusesc sa-i conving pe ei, ntotdeauna iau cifrele mele. Daca nu reusesc, atunci e vina mea, atunci trebuie sa cedez eu. Nu mi s-au ntmplat prea multe de-astea, doar asa, de amorul artei, pentru ca si el trebuie sa-i raporteze sefului lui direct ca a cstigat doi trei-lei. n general, cnd a fost vorba de veniturile din executia bugetara, eu am fost mult mai aproape de realizari dect ei.
Sunteti considerat un sef bun sau un zbir? Va puneti subalternii sa stea peste program?
Depinde de om. Cei care ma considera n sinea lor rau nu mi-au spus-o niciodata. Toti mi-au spus ca sunt un sef bun. Nu am conceptia ca oamenii trebuie sa stea peste program, dar daca au de lucru si-am spus ca la opt seara vreau lucrarea, atunci o vreau. Pentru buget, acum, au stat foarte mult la serviciu, pentru ca daca aparea vreo problema legata de venituri trebuia sa sun aici, sa le spun ce sa faca. Daca cei de la parlament m-au dat afara la 6 seara, la 6.30 eram aici, si am stat pna la 8 seara, ca n fiecare zi.
Ati vrut sa fiti arhitect. Mai pastrati legatura cu arta?
Am rupt aceasta legatura, nici timp nu mai am... Cand eram mai tnar, nu mi scapa nici o expozitie, le stiam pe toate. Acum stau chiar si ma gndesc ca nu mai stiu exact unde e galeria Orizont. Prin centru nu trec dect atunci cnd plec de la minister si merg spre guvern. Nu prea ies n oras...
Care este cel mai dificil buget la care ati lucrat?
Bugetele nu sunt dificile. Cel mai complicat a fost anul 2005, cnd am avut niste schimbari legislative foarte radicale. Si nu au fost doar trei-patru miscari legislative, au fost mai multe... A fost dificil si cu FMI, pentru ca a trebuit sa demonstrez ce influenta a adus bugetului fiecare miscare legislativa.
Cum ati simtit, personal, retragerea FMI de la negocieri?
Stiti care a fost treaba? Ca eu, culmea, care am negociat veniturile cu FMI-ul, ma ntelesesem cu ei. Au fost si alte probleme, de privatizare, de reducere de personal, de salarii, probleme complexe care nu intra n atributiile mele. Pe venituri, doua zile am discutat si-l lamurisem pe om despre ce este vorba, acceptase veniturile mele.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
