Aflata in mijlocul celei mai serioase recesiuni din ultimii 75 de ani, America asteapta cu sufletul la gura rezultatele planului lui Barack Obama. Fara indoiala cel mai ambitios plan de criza din istoria lumii, programul de 825 de miliarde de dolari al administratiei Obama vine in completarea programului de 700 de miliarde de dolari demarat deja de actualul presedinte, George W. Bush.

Jumatate din suma de 700 de miliarde nu a fost inca cheltuita ceea ce inseamna ca viitorul presedinte va injecta in economia americana cel putin 1.175 de miliarde de dolari pana la sfarsitul lui 2010. Pentru referinta, aceasta suma este de aproape 7 ori mai mare decat intregul produs intern brut al Romaniei si reprezinta cam 9% din produsul intern brut al Statelor Unite ale Americii.

Conform estimarilor viitorului guvern, acest plan ar duce la crearea sau salvarea unui numar de cel putin 3 milioane de joburi americane in urmatorii 2 ani. In conditiile in care numarul somerilor din S.U.A. a crescut cu peste 2 milioane din august 2008 pana astazi, daca acest program ar avea fie si numai jumatate din efectul scontat toata lumea e de acord ca merita efortul.

In urma cu doua luni, cand acest plan a inceput sa prinda contur, au existat dispute legate de modalitatea de cheltuire a banilor care sa aiba cel mai mare impact asupra economiei. Pana de curand modalitatea preferata a guvernului era sa returneze platitorilor de taxe o parte din taxele platite pe anul anterior. De aceasta data insa modalitatea preferata a luat forme multiple, incluzand atat returnarea de taxe (cunoscute sub numele de “tax rebates”), precum si investitii directe efectuate de guvernul Statelor Unite. O analiza economica succinta a impactului economic al acestui program poate fi accesata aici.

Din totalul de 825 de miliarde, 275 de miliarde de dolari vor veni sub forma de taxe returnate sau anulate in timp ce 550 de miliarde vor fi investite direct de guvern in diverse proiecte descrise mai jos. Actul normativ care va legifera acest program gigantic se va numi “American Recovery
and Reinvestment Act of 2009” iar un website nou creat de viitorul Presedinte, www.recovery.gov, va fi folosit pentru a raporta modul in care sunt cheltuite toate sumele in cadrul acestui program.

Jumatatea ramasa din pachetul de 700 de miliarde creat anul trecut pentru salvarea sistemului financiar american isi va pastra in linii mari destinatia initiala. Singurele modificari sunt ca bancile care accepta bani de la guvern vor fi obligate sa reinceapa creditarea catre populatie si companii si vor fi obligate sa respecte o serie de norme de management impuse de guvernul federal.

Citeste si:

Prin intermediul acestui program noul presedinte va avea posibilitatea sa indeplineasca mai toate promisiunile facute in timpul campaniei electorale pentru domenii precum productia ecologica de electricitate, educatia, sanatatea, ajutoarele de somaj, asigurari de sanatate si multe altele. Totodata va oferi ajutor direct sau indirect guvernelor statale si unor sectoare economice precum cercetarea, telecomunicatiile, constructiile si transporturile. O descriere detaliata a programului propus Congresului american poate fi accesata aici.

Pentru ca aceste sume sa aiba impactul dorit, presedintia Statelor Unite va impune ca ele sa fie cheltuite intr-o perioada de timp strict determinata. Un factor in sprijinul programului este reprezentat de faptul ca o mare din proiectele care vor fi finantate cu aceasta ocazie au fost respinse de administratia anterioara in favoarea cheltuielilor militare. Multe proiecte fusesera finantate doar partial in anii anteriori iar majoritatea celor ce urmeaza sa fie finantate prin acest program sunt proiecte care se aflau de multa vreme in asteptare.

Pentru Wall Street, impactul economic al programului propus de noul presedinte american este o mana cereasca. De exemplu, exista opinii care sugereaza ca, fara un astfel de program, pana la jumatatea lui 2010 numarul somerilor ar putea creste cu 45% fata de nivelul actual. Economistii considera ca fiecare dolar investit de catre guvern in acest program va genera in medie un dolar in activitatea economica anuala pentru fiecare din urmatorii 4 ani.

Deoarece Wall Street este un barometru al activitatii economice, orice semnal ca nivelul economiei va creste in viitor duce inevitabil la reinvigorarea activitatii pe bursele de valori. Anuntarea acestui pachet de masuri a fost de altfel ingredientul principal al revenirii bursei in luna decembrie. Cu toate acestea insa, vestile proaste de la inceputul acestei luni au readus pe piata un sentiment generalizat de teama.

Desi programul are intentia de a repune pe picioare intreaga economie, anumite sectoare de activitate vor fi inevitabil favorizate in detrimentul altora. Astfel, pe masura ce detaliile programului isi vor face loc in presa americana, e de asteptat ca investitorii vor deveni mai optimisti cel putin in privinta acelor sectoare favorizate. Ulterior, acest optimism ar trebui sa se reflecte asupra pietelor de capital, ducand in final la revenirea asteptata cu atata infrigurare pe Wall Street. Personal, cred ca bursa americana are sanse sa creasca cu cel putin 20% pana la sfarsitului anului chiar daca economia mai are de asteptat pana cand va incepe recuperarea.

Tony A. Romani este bancher de investitii la compania americana Freeman & Co si comenteaza in fiecare zi cele mai fierbinti stiri financiare din inima Wall Street-ului.