Ultimele zile au adus in prim-plan atat deteriorarea situatiei in economia statelor europene cat si lipsa unui plan coerent pentru atenuarea efectelor crizei. Astfel, perioada urmatoare se anunta extrem de dificila pentru Europa si in mod special pentru statele zonei Euro. Primele tari aflate acum in calea crizei sunt Irlanda si Grecia, urmate indeaproape de Italia.
Tarile din zona Euro au rezistat destul de bine primei faze a crizei, in special datorita interventiilor guvernelor europene in sectorul bancar. A doua faza a crizei din Europa are insa un profil diferit de prima, din doua motive:
- Aparitia celei de a doua faze nu mai are loc aproape instantaneu, asa cum s-a intamplat cu prima faza
- Aparitia acesteia afecteaza direct capacitatea de plata a guvernelor din zona Euro, guverne care nu detin controlul direct asupra propriei politici monetare
In timp ce prima faza a crizei a lovit Europa intr-un interval masurat in zile, timp care nici un guvern nu a avut timp sa se dezmeticeasca, cea de-a doua faza a oferit timp suficient guvernelor europene sa se pregateasca pentru ce ar putea urma. De asemenea, in timp ce prima faza a crizei a lovit bancile si tarile din afara zonei Euro, cea de-a doua va afecta in mod principal capacitatea de finantare a guvernelor din zona Euro, guverne care nu mai dispun de o politica monetara la nivel national, ci de una la nivel regional, stabilita la Bruxelles. Exemplu cel mai bun e reprezentat de Irlanda, cu o pozitie financiara care s-a inrautatit drastic in ultimele zile.
Pozitia financiara la care ma refer e exprimata de contractele financiare cunoscute sub denumirea “credit default swaps”, contracte care au rolul unei polite de asigurare impotriva riscului de neplata. In ultimele zile, Irlanda a preluat primul loc in privinta costului acestor polite de asigurare, depasind Grecia care s-a aflat dintotdeauna in pozitia de lider si Italia care a fost mult timp pe locul doi. Costul politelor pe pietele de capital creste in raport cu riscul perceput de investitori al plasamentului respectiv.
Pentru edificare, costul acestor polite de asigurare pentru Irlanda a crescut de peste 15 ori in ultimele 4 luni in timp ce pentru Grecia a crescut de numai 6 ori. Investitorii au reactionat negativ la stirile din ultima perioada privind evolutia economiei irlandeze, economie care a beneficiat masiv de expansiunea economica a ultimilor ani dar sufera acum din cauza restrangerii economice cu mult mai rapide. In plus, guvernul Irlandei se va confrunta in acest an cu un deficit bugetar de 22 de miliarde de dolari, va trebui sa imprumute 18 miliarde si va trebui sa plateasca 4,5 miliarde numai pentru dobanzi.
Un aspect pe care eu il gasesc interesant este faptul ca rating-ul de credit acordat de S&P pentru Irlanda continua sa fie AAA (cel mai bun posibil) in timp ce pentru Grecia este A-, iar pentru Romania este BB+. In aceste conditii nu ar trebui sa surprinda pe nimeni daca S&P va scadea rating-ul Irlandei in mod dramatic in urmatoarele zile, asa cum a facut-o in perioada precedenta in cazul Romaniei, Greciei, Spaniei si Portugaliei.
Deoarece Irlanda se afla in zona Euro, situatia acesteia e ingreunata de faptul ca politica monetara a acestei zone este coordonata de Banca Centrala a Europei. Politica BCE trebuie sa aiba in vedere situatia economica a intregii zone Euro, ignorand situatia economica a unei singure tari. In conditiile in care un raspuns pan-european pentru contracararea crizei intarzie sa apara, tari precum Irlanda si Grecia nu au la indemana decat ajustari ale politicii fiscale, respectiv scaderea abrupta a cheltuielilor guvernamentale. Din pacate, o astfel de reactie nu va face decat sa contribuie la deteriorarea si mai abrupta a situatiei economice.
O alta alternativa pe care aceste tari o au la indemana este desprinderea de moneda pan-europeana, o alternativa care face obiectul speculatilor inca din septembrie anul trecut. O astfel de situatie ar fi insa fara precedent, iar urmarile unei initiative de acest gen sunt in mare parte necunoscute. E greu de imaginat cum ar putea fi implementata o astfel de masura, ce efect ar putea avea asupra tarii respective si ce efect ar putea avea asupra valorii monedei Euro in raportul cu celelalte monede. Consider ca aceasta alternativa, desi posibila, ar fi una cataclismica pentru moneda europeana.
Personal, as fi asteptat sa vad o reactie din partea Grupului celor 7 tari industrializate ale lumii, in urma intalnirii de 2 zile de la Roma la sfarsitul saptamanii trecute. Din nefericire insa, nici un comunicat nu a facut referire la situatia precara a Irlandei sau Greciei, nici macar in declaratii indirecte. Aceeasi lipsa de transparenta si derogare a responsabilitatilor am vazut venind si din partea Cehiei, care a preluat presedintia Uniunii Europene la inceputul acestui an. Ca sa faca situatia si mai dificila, declaratii nationalist-economie incep sa isi gaseasca locul din ce in ce mai des in retorica politicienilor europeni, de pe malul Dambovitei si pana pe malul Senei si pretutindeni in spatiul dintre acestea. Europa intra cu capul sus, cu ochelari de cal si cu buzunarele gaurite in cea de-a doua faza a cele mai puternice crize economice care a lovit continentul de la finalul celui de-al doilea razboi mondial.
Tony A. Romani este bancher de investitii la compania americana Freeman & Co si comenteaza cele mai fierbinti stiri financiare din inima Wall Street-ului.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
