De altfel, un recent sondaj al IPP in domeniu arata ca aproape 90% dintre romani cred ca procesul de achizitii publice din Romania este unul corupt, ceea ce demonstreaza ca Romania are o grava problema de credibilitate in ceea ce priveste cheltuirea banilor publici. Este una dintre principalele concluzii ale unei analize nationale realizate de catre Institutul pentru Politici Publice (IPP) despre problemele din sistemul de achizitii publice care provin atat din lege, cat si din incapacitatea statului de a urmari eficienta cheltuirii banilor publici (din surse interne sau externe - fonduri europene).

Studiul care face parte din proiectul The current economic challenges - an opportunity for increasing transparency and accountability in spending public resources through the public procurement process coordonat de catre Institutul pentru Politici Publice (IPP) si realizat cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, prin Programul Democracy Grants, contine atat analize statistice asupra datelor accesate de la Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), cat si asupra celor obtinute direct de la un esantion de autoritati contractante, aferente anilor 2009 si 2010. Studiul avanseaza in final si un set de recomandari - care pot remedia situatia nesatisfacatoare din acest domeniu.

Lipsa de transparenta

Anual, in SEAP se inregistreaza peste 80.000 de proceduri de atribuire de contracte din bani publici, insa informatiile despre derularea contractelor nu sunt disponibile in prezent de o maniera centralizata si usor accesibila publicului. Sistemul electronic, ca de altfel intreaga legislatie din domeniu, nu au fost concepute din perspectiva respectarii dreptului cetateanului la informatii, acesta fiind si beneficiarul ultim al oricarei investitii din bani publici, arata studiul mentionat.

Un contract pentru o lucrare de modernizare a unui drum judetean in valoare de peste 40 de milioane de euro (Contractul incheiat de Consiliul Judetean Ilfov cu Asocierea formata din Tehnologica Radion, Eurovia Construct International si Straco Grup la data de 21.04.2010), incheiat de un Consiliu Judetean cu firma care, intamplator castiga cei mai multi bani din contracte cu statul, ajunge sa fie modificat de nu mai putin de 10 ori, iar valoarea insumata a actelor aditionale la contract sa fie mai mare decat valoarea contractului insusi - iar aceste informatii nu sunt cunoscute decat de cele doua parti direct implicate.

Transparenta reprezinta o solutie atat pentru incurajarea unei competitii autentice in acest cadru, dar si pentru prevenirea oricaror potentiale situatii de coruptie, de aceea studiul aloca un capitol lipsei de transparenta a sistemului. Concluzia generala este ca SEAP trebuie schimbat radical, gandit prin prisma cetateanului - contribuabil caruia trebuie sa i se permita sa identifice usor orice informatie despre achizitiile din Romania, dupa multiple criterii de cautare, de la anuntul de organizare a licitatiei pana la procesul verbal de receptie a lucrarii/serviciului, cu toate eventualele acte aditionale.

Daca SEAP nu permite unui cetatean urmarirea tuturor acestor aspecte, nici autoritatile contractante, cu cateva exceptii pe care IPP le-a mentionat in studiu, nu fac eforturi, din proprie initiativa, in acest sens. Presedintia Romaniei, de exemplu, refuza sa puna la dispozitia IPP informatii detaliate despre contractele de achizitii incheiate in ultimii ani, folosind un tertip care excede prevederile legii accesului la informatii de interes public. Presedintia raspunde solicitarii IPP ca nu ii va da niciun document, dar ii va permite sa le citeasca la Palatul Cotroceni si eventual sa memoreze toate informatiile din respectivele documente. Astfel de raspunsuri dovedesc cata rezistenta opune sistemul transparentei in domeniu, acesta fiind motivul pentru care IPP a actionat in instanta 19 autoritati publice locale si centrale numai in cadrul acestei documentari, potrivit studiului.

Nici sectorul privat nu este mai dispus sa stimuleze o transparenta si, pe cale de consecinta, o crestere a competitiei libere pe piata, in special in anumite domenii de activitate unde este aproape evidenta o impartire a pietei intre cativa mari jucatori (ex: piata serviciilor comunitare de utilitati publice). Printre alte practici condamnabile se numara si acelea de a introduce clauze de confidentialitate privind secretul comercial sau protectia drepturilor de proprietate intelectuala in contracte de achizitie publica ce sunt, eminamente, informatii de interes public. In ce priveste contestatiile la procedurile de atribuire, desi aparent gandit ca un mecanism care sa asigure accesul egal al tuturor ofertantilor la piata de achizitii, in realitate a ajuns sa fie utilizat ca un mijloc de sicanare a autoritatii contractante sau a competitorului, in conditiile in care tocmai firmele se opun cel mai mult accesului la documentele depuse in procesul de participare la o licitatie.

Cine, ce si cat tranzactioneaza prin SEAP

Prelucrand un volum de 161.628 de contracte atribuite/inregistrate in SEAP la nivelul anilor 2009 si 2010 si analizand toate licitatiile deschise, licitatiile restranse, negocierile si procedurile de dialog competitiv, IPP a constatat ca se cheltuiesc peste 10 miliarde de euro anual pe contracte de achizitie publica atribuite prin intermediul Sistemului Electronic de Achizitii. In acelasi timp, utilizand raspunsurile comunicate direct IPP, in temeiul legii nr. 544/2001 de un numar de 170 autoritati contractante, IPP estimeaza ca suma de 10 miliarde de euro anual reprezinta doar un procent de aproximativ 40% din suma totala estimata a fi contractata anual de autoritatile publice centrale si locale pentru achizitii de bunuri, servicii sau lucrari prin alte mijloace decat electronice.

De altfel, raportand cifrele oficiale privind volumul achizitiilor tranzactionate anual prin SEAP la media achizitiilor publice realizate la nivelul statelor membre UE care reprezinta 18% din PIB, IPP estimeaza ca anual prin Sistemul Electronic trec doar putin peste 40% din toate achizitiile facute de autoritatile contractante – restul fiind in afara acestei platforme. Un numar de 5.055 autoritati contractante au folosit SEAP la nivelul anilor 2009 si 2010, iar 1284 dintre ele, reprezentand 25% din totalul autoritatilor contractante care utilizeaza SEAP, nu au incheiat decat un singur contract in perioada analizata. Alte 9.925 firme (adica 48%) au obtinut un singur contract, valoarea insumata a acestora reprezentand 2.032.108.518 euro, adica doar 10% din valoarea tuturor contractelor atribuite prin SEAP. In medie o firma incheie 8 contracte iar o autoritate contractanta atribuie 32 de contracte.

Preocupate mai degraba de indeplinirea formalitatilor prevazute de lege, 55% dintre Autoritatile Contractante care au folosit SEAP-ul in 2009 si 2010, nu au precizat procedura efectiva folosita pentru diferite achizitii publice, rezumandu-se la bifarea exclusiv a invitatiei de participare. Cea mai folosita procedura este licitatia deschisa, (30%), urmata de negocierea fara anunt de participare. Raportat la numarul de achizitii publice, cele mai multe contracte au fost atribuite prin licitatie deschisa. Luand in calcul valoarea medie a contractelor, cele mai mari contracte (de peste 3 mil. euro) sunt atribuite printr-o procedura mult mai putin transparenta, anume negocierea accelerata.

In ceea ce priveste situatia achizitiilor efectuate online (in faza finala a licitatiei), in aceasta categorie se incadreaza 62% din totalul contractelor atribuite prin SEAP in anii 2009 si 2010, insa valoarea lor este relativ scazuta, adica de 2.867.981.457 euro, adica 14% din valoarea totala a achizitiilor efectuate in SEAP. Restul de 38% din numarul de achizitii nu au avut procedura online insa valoarea contractelor a fost cu mult mai mare, de 16.938.577.520 euro - 86% din valoarea totala.

Citeste si:

Dintre sectoarele Capitalei cele mai multe achizitii in SEAP (in functie de valoare contractelor atribuite) le-a derulat, in perioada 2009 si 2010, Primaria Sector 4, iar cele mai putine, Sectorul 5.

In 2009 si 2010 cei mai mari 50 de castigatori ai contractelor de achizitie publica, functie de valoare, au contractat aproape 20.000 de contracte mari, in valoare totala de peste 6 miliarde de euro. Pe primele locuri sunt firme din domeniul constructiilor (reabilitare si modernizare) drumurilor publice, de la Tehnologica Radion pana la firmele cunoscute si mediatizate constant: Spedition Umb, Strabag, Vega dar si TelDrum Alexandria din Teleorman. Electrica Muntenia Nord Galati sau Astra Vagoane Calatori au fost castigatori ai unor importante sume in urma licitatiilor organizate prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice.

Raportul arata si situatia autoritatilor contractante care au incheiat contracte in sumele cele mai mari - pe primul loc in acest sens fiind Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, din al carei buget total retinem sumele angajate in diferite proceduri de achizitii listate in SEAP, anume peste 1 miliard de euro in 2009 si 2010. Pe pozitia a doua a acestui clasament se situeaza Societatea Nationala CFR Calatori, care declara o situatie de insolventa anul trecut.

Firmele din constructii (retele de drum) castiga mai putine contracte, dar de valori mari, iar cele din industria farmaceutica si medicala se afla pe primele locuri ca numar de contracte castigate prin SEAP, in perioada monitorizata. Din punct de vedere al celor mai mari valori de contracte atribuite in total, pe primul loc se afla asadar lucrarile de constructii (cu toate serviciile asociate tip: finisare constructii, instalatii pentru cladiri, etc.) in valoare totala insumata de peste 7 miliarde de euro (reprezentand practic aproape 40% din bugetul total al achizitiilor publice derulate prin SEAP in cei 2 ani), urmate de cele de achizitii din domeniul sanatatii.

In functie de frecventa codurilor CPV asociate procedurilor de achizitii derulate prin SEAP, cele mai multe sunt produse farmaceutice si echipamente medicale, urmate pe locul 3 de lucrarile de constructie si lucrarile publice.

Eficienta si oportunitate in achizitiile publice

In finalul raportului, IPP mentioneaza ca nu exista in prezent niciun minim sistem de referinta al preturilor la care autoritatile contractante achizitioneaza de pe piata bunuri din aceeasi categorie, IPP constatand ca uneori diferentele de pret pentru anumite produse sau servicii sunt de la simplu la dublu. Cu exceptia unor obiective de investitii finantate din fonduri publice, ale caror costuri au fost standardizate prin HG nr. 363/2010.

Daca ar fi existat o minima preocupare pentru standardizarea in intervale rezonabile a preturilor la care autoritatile publice achizitioneaza diferite servicii si produse, am fi avut o economie din bugetul total de achizitii de circa 23% - adica aproximativ 4,5 miliarde de euro in 2 ani de zile, o economie care ar fi acoperit un sfert din bugetul anual de pensii, arata raportul. Pentru exemplificare, studiul prezinta un esantion de preturi de achizitie la o serie de produse si servicii – ex: hartie, pe care Primaria Galati o cumpara la un pret aproape dublu (13 lei/top fara TVA) fata de Ministerul Administratiei si Internelor (7,58 lei/top) sau mobilierul stradal – banci, care sunt de 3 ori mari scumpe la Calarasi (983 lei/buc) fata de Resita (290 lei/buc).

Cu o legislatie extrem de stufoasa si care abunda in exceptii si cu o arhitectura institutionala in care majoritatea autoritatilor cu competente in domeniu se limiteaza doar la a verifica legalitatea procedurilor si nu modul efectiv de cheltuire a banilor publici sau oportunitatea realizarii unor investitii de valori semnificative, Romania are astazi un sistem de achizitii publice care prezinta deficiente majore si reprezinta, in opinia IPP, una dintre cele mai grave probleme sistemice cu care se confrunta Statul, o estimam a fi cu mult mai severa decat consumul de resurse cu salariile in sectorul bugetar.

In acest context, IPP sustine: nevoia de standardizare si plafonare a intervalelor de pret platite din bani publici de autoritatile contractante din Romania pentru aceleasi categorii de bunuri, servicii sau lucrari, respectiv; necesitatea urgenta de reforma institutionala de substanta, prin crearea unei agentii unice cu competente extinse in domeniul monitorizarii, verificarii si controlului intregului proces de achizitii publice, inclusiv buna executie a contractelor.

IPP solicita Guvernului sa ia in considerare semnalele din acest raport si sa adopte masuri urgente in domeniu, ineficienta sistemului din Romania constituind o tema sensibila in discutiile dintre autoritatile romane si Comisia Europeana in ultimii ani.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) este o organizatie neguvernamentala romaneasca care militeaza pentru cresterea calitatii proceselor de elaborare a politicilor publice in Romania.