Solutia recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Hotararea CJUE din 22 martie 2012 in cauza C-248/11) care transeaza o problema veche, dar mereu actuala, ar trebui sa dea de gandit nu doar CNVM-ului, ca autoritate de reglementare, dar si actionarilor fiecareia dintre cele 1164 societati listate pe piata Rasdaq si, respectiv, pe piata actiunilor necotate administrate de BVB.
Daca este clar ca dupa o indelungata - si pentru multi suparatoare - tacere legislativa, solutia Curtii a impulsionat CNVM-ul sa vina cu o propunere de instructiune care vizeaza solutionarea problemei pietei Rasdaq prin insasi desfiintarea ei, speram ca analiza atenta a propunerilor venite din piata nu va prelungi adoptarea acesteia sine die.
Lasand la o parte eventualele discutii si dispute care pot fi generate de modul de reglementare a “disparitiei pietei Rasdaq” prin intermediul legislatiei secundare a CNVM, este cert faptul ca propunerea CNVM deschide calea unei analize serioase pentru fiecare societate listata pe Rasdaq/piata necotatelor, cel putin cu privire la beneficiile si eventualele impedimente/riscuri legate de o listare pe piata reglementata versus o listare pe ATS.
Pentru a fi pregatiti sa adopte cele mai bune decizii de investitii, fiecare dintre actionarii societatilor listate pe Rasdaq/piata necotatelor vor trebui sa-si puna o serie de intrebari cum ar fi: (i) daca societatea indeplineste conditiile pentru listare pe piata reglementata, (ii) pentru cele care indeplinesc conditiile, daca merita din punct de vedere comercial si legal sa decida listarea pe piata reglementata, (iii) pentru cele care nu indeplinesc conditiile, care sunt conditiile si costurile listarii pe ATS, (iv) pentru toate societatile, care sunt avantajele comerciale si legale listarii pe ATS versus listarea pe piata reglementata (ex. vizibilitate, acces la finantare, obligatiile de raportare, conditiile de mentinere la tranzactionare si de de-listare, (in)aplicabilitatea ofertelor publice obligatorii sau a regimului privind abuzul de piata), (v) care sunt perspectivele legislative in materie (reglementari comunitare ale caror implementate viitoare ar influenta aceasta decizie).
Daca autoritatile vor adopta solutia legislativa propusa, cu siguranta ca sfarsitul pietei Rasdaq ar putea reprezenta un inceput pe baze mai clare si mai „sanatoase” pentru cele peste 1000 de societati vizate.
Autor: Diana Ispas, asociat senior in practica de piete de capital a NNDKP
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
