Curtea a admis, de principiu, ca autoritatile contractante din statele membre UE sunt autorizate sa aleaga criterii de atribuire bazate pe consideratii de mediu si de ordin social. De asemenea, a stabilit si cateva dintre conditiile in care pot fi stabilite aceste criterii de atribuire.

Astfel, Curtea a confirmat practica sa in materii similare, potrivit careia legislatia UE in materia achizitiilor publice nu se opune ca, de exemplu, in cadrul unui contract de furnizare de electricitate, autoritatea contractanta sa retina un criteriu de atribuire care consta in faptul ca electricitatea este produsa pornind de la surse de energie regenerabile .

In august 2008 provincia olandeza Noord-Holland a publicat un anunt de participare la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru livrarea si gestionarea unor distribuitoare de cafea. Anuntul sublinia importanta acordata de provincie utilizarii in distribuitoarele de cafea cu precadere a produselor ecologice si care provin din comertul echitabil. Astfel, se specifica faptul ca, „in ceea ce priveste consumul de cafea si de ceai, provincia Noord-Holland utilizeaza etichetele de calitate Max Havelaar si EKO” si ca, in masura in care este posibil, si alte ingrediente decat ceaiul si a cafeaua, precum laptele, zaharul si cacaua ar trebui sa corespunda acestor doua etichete. La scurt timp s-a precizat intr-o nota de informare ca alte etichete vor fi de asemenea acceptate „in masura in care criteriile sunt comparabile sau identice”.
Comisia Europeana a formulat o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor impotriva Olandei, invocand o incalcare a directivei achizitiilor publice , prin includerea in specificatiile tehnice a etichetele EKO si MAX HAVELAAR.

O actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor, care este indreptata impotriva unui stat membru care nu isi respecta obligatiile care decurg din dreptul Uniunii, poate fi formulata de catre Comisie sau de catre un alt stat membru. In cazul in care Curtea de Justitie constata neindeplinirea obligatiilor, statul membru in cauza trebuie sa se conformeze de indata hotararii pronuntate. In cazul in care considera ca statul membru nu s-a conformat hotararii, Comisia poate introduce o noua actiune prin care sa solicite aplicarea unor sanctiuni pecuniare.
Eticheta EKO este acordata produselor compuse in proportie de minimum 95 % din elemente provenite din agricultura ecologica. Eticheta este acordata de o fundatie de drept civil olandez care are ca obiective favorizarea agriculturii ecologice, astfel cum aceasta a fost reglementata de legislatia UE . Aceasta fundatie a fost desemnata autoritatea competenta responsabila pentru controalele privind respectarea obligatiilor stabilite de regulamentul mentionat.

Eticheta MAX HAVELAAR este tot o eticheta acordata de o fundatie de drept olandez, conform normelor emise de o organizatie internationala de referinta, Fairtraide Labelling Organisation (FLO) . Eticheta mentionata este utilizata in mai multe tari, printre care Olanda. Vizand sa favorizeze comercializarea produselor provenite din comertul echitabil, aceasta eticheta certifica faptul ca produsele pentru care este acordata sunt achizitionate de la organizatii constituite din mici producatori din tari in dezvoltare la un pret si in conditii juste. In aceasta privinta, acordarea etichetei mentionate se bazeaza pe respectarea a patru principii, potrivit carora pretul platit trebuie sa acopere toate cheltuielile, acest pret trebuie sa includa o prima in raport cu cursul pietei, productia trebuie sa faca obiectul unei prefinantari, iar importatorul trebuie sa intretina relatii comerciale de lunga durata cu producatorii. Atat auditul, cat si certificarea sunt asigurate de FLO.

Citeste si:

Pronuntandu-se asupra actiunii introduse de Comisie, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, ca autoritatile contractante din statele membre UE sunt autorizate sa aleaga criterii de atribuire bazate pe consideratii de mediu si de ordin social.

Cu toate acestea, Curtea a precizat unele dintre conditiile in care astfel de criterii pot fi introduse in procedurile de achizitie publica.
Curtea a stabilit ca, acordand un anumit numar de puncte in cadrul alegerii ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic anumitor produse care poarta etichete determinate, in loc sa fi enumerat criteriile pe baza carora se acorda aceste etichete, autoritatea contractanta a stabilit un criteriu de atribuire incompatibil cu directiva.

De asemenea, Curtea a considerat ca, prin faptul ca a impus cerinta de a respecta „criteriile cu privire la achizitiile constante si la comportamentul responsabil din punct de vedere social al intreprinderilor” in caietul de sarcini, autoritatea contractanta a stabilit un nivel minim de capacitate tehnica neautorizat de directiva achizitiilor publice.

De asemenea, Curtea a constatat ca acele cerinte din caietul de sarcini privind respectarea „criteriilor cu privire la caracterul constant al achizitiilor si la comportamentul responsabil din punct de vedere social al intreprinderilor”, precum si obligatia de a „contribui la imbunatatirea durabilitatii pietei cafelei si la productia responsabila din punct de vedere ecologic, social si economic” nu prezinta nivelul necesar de claritate, de precizie si de neechivoc, incalcand principiul transparentei, care trebuie sa caracterizeze, potrivit aceleiasi directive, procedurile de achizitii publice.

Tudor Chiuariu este Partener Senior „Chiuariu & Asociatii”.