Ion Dragne a fondat casa de avocatura Dragne si Asociatii, dupa ce in 2010 a parasit societatea Musat si Asociatii (despartirea de Musat s-a lasat si cu un arbitraj). Dragne este si profesor la o universitate privata.

In Baroul Bucuresti, cel mai mare din Romania, sunt circa 11.000 de avocati din care efectiv profeseaza peste 8.000. Pe o piata cu un numar atat de mare de avocati, Baroul a crescut exigentele la examenul de admitere.

“In ultimul timp a existat o reducere a absolventilor de drept care au reusit sa promoveze, situatie explicabila prin cresterea exigentei. S-a apreciat ca este de dorit ca cei care intra in Barou sa aiba cunostinte temeinice pentru a impiedica prestarea unor servicii de slaba calitate care vor afecta intreaga breasla”. O alta modificare a fost schimbarea intregului sistem de selectie, nemaifiind posibila intrarea in avocatura a unor persoane din alte profesii juridice fara examen.

Cum ii vede pe studenti de la drept avocatul Ion Dragne, care este si profesor universitar? “Intotdeauna vor fi studenti mai silitori si studenti mai putin preocupati. Pentru a intra in profesie, cei care nu au invatat in scoala trebuie sa invete dupa”, spune Dragne.

Profesia de avocat este intotdeauna deschisa, vor fi tot timpul oameni tineri dornici sa o practice. Vad numerosi absolventi care prefera avocatura in locul corpului magistratilor”, a adaugat Dragne. Totusi, avocatul mentioneaza ca fiind multi, exista o presiune sa isi gaseasca o colaborare buna. “Sunt ferm convins ca cine s-a pregatete si este staruitor va reusi in cariera. Asta le spun intotdeauna studentilor mei cand ma intreaba daca suntem prea multi avocati. Piata avocaturii este una a selectiei, avocatul bun este cautat, chiar daca mai sunt alti 2.000 pe piata”, spune Dragne.

Totusi, nu sunt prea multi avocati? Dragne raspunde ca Romania se incadreaza in media europeana.

Avocat de instanta, Dragne a initiat societatea Dragne si Asociatii, dupa ce a plecat din Musat si Asociatii, pe domeniul litigiilor, insa acesta a facut primii pasi si pentru consolidarea pe zona de consultanta. “A intrat microbul instantei in mine din vremea stagiaturii si nu il mai pot scoate. Nu ma pot vedea ca avocat de consultanta, desi nu ma dau in laturi nici cand vine vorba de consultanta”, spune Dragne, a carui societate dezvolta si un departament de consultanta.

“Am inceput ca echipa structurata pe litigii, arbitraje, insolvente, executari. Orice firma care vrea sa fie competitiva are nevoie si de o echipa de consultanta. Trebuie sa poti reprezenta clientii si in justitie si in afara justitiei, iar menirea oamenilor de afaceri este sa caute afaceri, nu procese”, a mentionat Dragne.

Astfel, in zona de consultanta, Dragne vede o crestere a numarului de avocati parteneri si asociati. In prezent, in consultanta casa de avocatura are un partener si 4 avocati asociati, iar pe termen mediu vizeaza atingerea unui numar similar de avocati ca si la departamentul de litigii, adica intre 3 si 5 parteneri si 15 asociati.

Citeste si:

In total, casa de avocatura are 22 de avocati.

Dezvoltare in dreptul concurentei si efervescenta in zona fiscala

Ce se intampla in piata? “Asistam la o dezvoltare a practicii in materia concurentei si a proprietatii intelectuale. De asemenea, in domeniul fiscal este efervescenta si, complementar, casele de avocatura dezvolta si societati de practicieni in insolventa”, considera Dragne.

“Lumea avocaturii este in permanenta miscare, daca analizam anii de boom 2006-2008 cu perioada actuala, este usor de observat ca nu mai este efervescenta si supraincarcarea societatilor de avocati, din cauza asta promovarile, reorganizarile pot fi explicate prin nevoia de adaptare la schimbarea de piata. Numai asa se explica cum in 3 ani multe societati de consultanta au infiintat departamente de arbitraj, insolventa sau executari silite - au crescut mandatele pe aceasta zona”, a explicat avocatul de litigii.

Totusi, Dragne spera la o revenire a zonei de consultanta dupa stabilizarea euro si a vietii politice. “Revenirea consultantei nu inseamna un regres al avocaturii de instanta, litigiile si arbitrajul aveau fond si inainte de 2009”.

Orientarea firmelor de avocatura spre zona de litigii ca urmare a cererii a dinamizat competitia pe acest segment, unde, pe de alta parte, si numarul cauzelor a crescut.

Cum vede Dragne, ca avocat de litigii, evolutia procedurii insolventei? “In 1995, cand am inceput sa profesez legea insolventei, era o mare noutate, practic am asistat la nasterea procedurii. In 2006 legea insolventei s-a modificat astfel incat sa comprime procedura si starea de insolventa sa fie cat mai scurta, dar si pentru a transa problema fiabilitatii companiilor. Inainte nu era atat de bine structurata desfasurarea procedurii, asa ca se putea trage de timp. De altfel, inca mai sunt pe rol proceduri din vechea lege sau elemente disjunse. Cei drept, si acum sunt termene lungi, iar valorificarea bunurilor este anevoioasa”, spune Dragne.

Potrivit avocatului, principala imbunatatire care ar putea fi adusa legii insolventei ar fi aplicarea regulilor comune de accelerare a judecatii, din noul Cod Civil, si acestei proceduri.

Primul caz important de insolventa de care s-a ocupat avocatul a fost cel al unui “inventator” care sustinea ca a descoperit mijlocul prin care putea construi o casa in 3 zile. “Destul de multi au platit. A fost unul dintre cazurile de pionierat in insolventa prin 1997-1998. S-a caracterizat prin procedure lungi, plictisitoare, care nu s-au concretizat prin recuperarea sumelor pagubitilor. Am fost implicat doar pentru o perioada pentru un creditor, care pana la urma a renuntat la judecata”, povesteste Dragne.

Un alt caz de care Dragne isi aminteste, desi nu a fost implicat direct, este cel al unui investitor care la finalul anilor ’90 a fost trimis in judecata si condamnat pentru ca s-a considerat ca promisiunea de a vinde un imobil inca neconstruit este inselaciune.