Bancile cu expunere pe Hidrolectrica nu au motive de ingrijorare in privinta recuperarii banilor, intrucat compania are fondurile necesare pentru achitarea platilor, a declarat agentiei Mediafax avocatul Remus Borza, care detine firma Euro Insol, desemnata administrator judiciar al Hidroelectrica.
El a mentionat ca Hidroelectrica a platit luni o rata de 2,6 milioane de euro unei banci, iar in perioada imediat urmatoare va achita catre o alta institutie de credit suma de 12 milioane de euro.
Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie electrica din Romania, a intrat in insolventa in 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administratie al companiei.
Consiliul de Administratie a motivat intrarea in insolventa prin scaderea cifrei de afaceri si a cresterii datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" si a secetei din 2011.
Mai multi bancheri au criticat in termeni duri decizia Guvernului de a introduce in insolventa una dintre cele mai mari companii de stat, mentionand printre altele ca in urma acestei hotarari bancile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite sa constituie provizioane, iar investitorii straini vor privi cu neincredere Romania.
Directorul general ING Romania, Misu Negritoiu, a afirmat saptamana trecuta ca intrarea in insolventa a companiei este "absolut contraproductiva" si reprezinta "o mica jonglerie damboviteana".
Presedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat ca decizia este mai ingrijoratoare pentru Romania decat rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputational al statului, argumentand ca nu se raspune "la un smen cu un smen".
"Intrarea in insolventa a fost surpinzatoare"
La randul sau, Henk Paardekooper, presedinte al RBS Romania a aratat ca intrarea in insolventa a fost surpinzatoare, pentru ca nu s-a mai intalnit ceva similar in istoria recenta a Romaniei, chiar daca alte state au ales solutii de acest gen in ultima perioada.Directorul general adjunct BRD - Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, a spus ca masura adoptata in cazul Hidroelectrica "se poate interpreta ca un atac la institutia contractului" si ar putea incuraja si alte companii sa procedeze la fel.
De asemenea, presedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, a afirmat ca ii e foarte greu sa le explice investitorilor straini ce s-a intamplat la Hidroelectrica si de ce a intrat in insolventa, mai ales ca multe alte companii de stat se afla intr-o situatie financiara mult mai grava.
Agentia de rating Moody's a retrogradat la mijlocul saptamanii trecute cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, la "B2", cu perspectiva negativa.
Agentia arata, intr-o analiza publicata luni, ca intrarea Hidroelectrica in insolventa influenteaza negativ situatia financiara a Guvernului si implicit profilul de credit al Romaniei, deoarece creste probabilitatea platii datoriilor companiei de la bugetul de stat si intarzie privatizarea.
Reorganizarea Hidroelectrica se va face fara vanzare de active, cu asigurarea stabilitatii locurilor de munca si mentinerea in integralitate a drepturilor salariatilor, potrivit unui acord incheiat vineri de Ministerul Economiei, actionarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), Hidroelectrica si administratorul judiciar.
Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridica 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale de alte 1,1 miliarde lei.
Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank Romania (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) si Banca Transilvania (120 milioane lei).
Datoriile pe termen lung sunt in valoare totala de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezinta obligatii catre banci.
Compania are contracte de finantare pe termen lung cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elvetieni), Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) si Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).
Potrivit bilantului companiei, profitul net a scazut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, in conditiile in care veniturile totale au coborat de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
