Potrivit statisticii publicate de MAEur, la 30 septembrie rata de absorbtie reala pentru fondurile structurale si de coeziune disponibile prin cele sapte programe operationale a crescut la 9,70% fata de 9,69% la 30 august, in aceasta luna nivelul platilor directe de la Comisia Europeana crescand doar cu 1,19 milioane de euro.

Platile pe care le face Comisia Europeana sunt intrerupte de la inceputul lunii iulie pentru patru dintre cele programe operationale - transport, mediu, regional si cresterea competitivitatii, in timp ce POSDRU a intrat in procedura de presuspendare de la inceputul lunii august.

In prezent, sunt asteptate pentru luna octombrie deciziile Comisiei privind efectuarea de corectii financiare pentru cele patru programe si respectiv suspendarea sau reluarea platilor pe unele dintre axele celor patru programe, iar pentru POSDRU reluarea platilor ar putea fi decisa de Comisia Europeana abia in decembrie.

Tehnocratul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, anunta in ianuarie ca Romania trebuie sa obtina in 2012 cel putin sase miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, iar 2,5 miliarde de euro dinfondurile pentru agricultura si dezvoltare rurala. La acel moment, Bucurestiul tocmai obtinuse reluarea conditionata de catre Bruxelles a rambursarilor, dupa ce acestea fusesera intrerupte in vara lui 2011 pentru a se remedia problemele descoperite la derularea in anii anteriori a programelor operationale.

Dupa ce rata absorbtiei a crescut cu circa 1% pe luna in perioada primaverii, in cele trei luni de vara a incetinit vizibil, fiind la sfarsitul lui august la 9,69%, cu circa 850 de milioane de euro, bani reali intrati in Romania de la inceputul anului. Efortul de atragere a fondurilor UE a fost afectat de intreruperea de catre Comisia Europeana a platilor pe cele cinci programe operationale cu cele mai mari alocari de fonduri, de ordinul a miliarde de euro.

Intarzieri si probleme de sistem, reparate doar partial din mers

La sfarsitul lui 2011, dupa cinci ani de la aderare, rata reala de absorbtie era de 5,5% si putin peste un miliard de euro plati directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele sapte programe operationale: transport (5,7 miliarde euro), mediu (5,6 mld), regional (4,3 mld), resurse umane (3,5 miliarde), cresterea competitivitatii (2,55 mld), dezvoltarea capacitatii administrative (208 milioane euro) si asistenta tehnica (170 milioane).

In ciuda semnarii pana la sfarsitul 2011 a 7.740 de contracte, in valoare de peste 11 miliarde euro, problemele se acumulasera la implementarea proiectelor, afectata de birocratie si capacitate administrativa slaba, pe fondul si al taierii salariilor functionarilor si blocarii angajarilor. Derularea proiectelor cu achizitii publice ridicase, de asemenea, suspiciuni evidente, pe proiecte din mai multe judete ale tarii

Pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost infiintat in septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Europene. Sarcina acestuia era sa remedieze, din afara insa, deficientele care au baltit din 2007 la nivelul ministerelor si autoritatilor de management ale programelor, precum si sa aduca noi solutii de facilitare si scurtare a drumului efectiv al banilor din trezoreria Bruxelles-ului catre beneficiarii romani.

Principalele solutii propuse pentru a aduce banii, mai repede si mai multi, au fost prioritizarea a 150 de proiecte mari, generatoare de crestere economica palpabila, reducerea la maxim 45 de zile a procesarii in Romania a facturilor, inainte de trimiterea la Bruxelles, angajarea de personal contractual suplimentar.

Ministrul Afacerilor Europene promitea si ca vor fi lasate in urma problemele ultimilor cinci ani. "N-a existat coordonare inclusiv politica inca de la inceput, n-a existat o coerenta a tuturor proceselor atat institutionale, cele referitoare la capacitatea administrativa, cele legislative si in momentul de fata nu facem altceva decat sa reparam, sa reparam, sa reparam ceea ce se poate repara", a comentat Orban.

Cei 35 de miliarde de euro alocati Romaniei pentru exercitiul 2007-2013 au ca termen limita pentru utilizare anul 2015, iar Bucurestiul promitea sa se angajeze in acest an intr-o cursa contra cronometru in utilizarea banilor UE. “"Imaginati-va ca 3,5 miliarde inseamna sa absorbi intr-un an de 3,5 ori mai mult decat in primii cinci ani", spunea Orban.

El arata, pe 10 februarie, ca Romania are “din fericire” varianta accesarii fondurilor europene, pe fondul involutiei investitiilor straine in Romania. "Acum cativa ani, probabil in 2008, aveam in jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investitii directe de aproximativ doua miliarde de euro. Romania are foarte putine instrumente sau motoare de crestere economica in cursul acestui an si in anii care vor veni. Din fericire, pentru un stat precum Romania exista pe hartie alocate fonduri comunitare. Principalul motor de dezvoltare este cel al cresterii semnificative a ratei de absorbtie a fondurilor”, afirma ministrul Orban.

Citeste si:

El privea la exemplul Poloniei, care in 2007-2011 a reusit sa atraga plati efective de 18 miliarde de euro de la Comisia Europeana si sa isi asigure constant cresterea economica, pe fondul recesiunii din restul UE.

Riscul de pierdere a miliarde de euro prin dezangajare

Obiectivul ambitios pentru 2012 era justificat si de faptul ca, nefolosite la timp, sume de ordinul miliardelor de euro din banii rezervati pentru Romania pot fi pierdute prin dezangajare la sfarsitul acestui an si mai ales la final de 2013. “Riscurile majore sunt la sfarsitul lui 2013, cand sumele real absorbite vor trebui sa fie mai mari de opt miliarde de euro. Daca eforturile de anul acesta vor fi intrerupte, daca nu va exista continuitate, daca va exista cel mai mic accident, efectele se vor simti foarte puternic la sfarsitul lui 2013, cand se va pune problema pierderii a miliarde de euro", avertiza Orban in februarie.

In prezent, riscul de dezangajare pentru Romania la final de 2012 este de circa 950 milioane de euro, potrivit datelor prezentate public de MAEur.

Obiectiv strategic

In acest an au inceput si durele negocieri la nivelul statelor membre si Comisiei Europene pe marginea alocarii bugetului UE pentru perioada 2014-2020, iar pentru a-si sustine obiectivul de a obtine mai mult de 35 miliarde de euro, Romania trebuie sa dovedeasca rezultate in actualul exercitiu bugetar, avertizau comisarii europeni inca din 2010-2011.

Obiectivul atragerii fondurilor europene este de siguranta nationala, avertiza in martie si presedintele Traian Basescu in martie, care trasa sarcina SRI sa urmareasca prioritar modul de contractare a banilor UE, el indicand doua zone problematice, respectiv cea a consultantilor si cea a semnarii contractului dupa desemnarea castigatorului.

Noi intreruperi de plati

Cu toate acestea, in martie se anunta de catre Comisia Europeana intreruperea platilor pe programul POSDRU, fiind invocate deficiente grave in sistemul de control si monitorizare, aparute pe parcursul ultimilor ani printr-o flexibilizare nepermisa a reglementarilor initiale, dupa cum arata ministrul Orban. Comisia a reluat ulterior, dupa doua luni, platile intermediare, cu conditia unor audituri interne si externe, precum si a unei corectii financiare preventive de 10% pe unele dintre facturi.

Au urmat noi avertismente ca si alte patru programe operationale cu plati reluate in decembrie 2011 risca noi intreruperi, din cauza persistentei neregulilor, insa cel care le lansase, ministrul Orban, a fost mentinut ca o garantie a continuitatii pentru partenerii europeni si in guvernul Victor Ponta instalat la inceputul lunii mai.

Presedintele Basescu incerca pe de alta parte in mai sa castige timp, prin adresarea catre Consiliul European si Comisie a unei solicitari de extindere cu un an, pana in 2016, a perioadei de absorbtie pe actualul exercitiu.
Axa agendei europene s-a mutat apoi brusc in mai si iunie pe tema reprezentarii la Consiliul European, iar la inceputul lunii iulie aparea periferica, pe fondul tumultului politic intern, vestea intreruperii platilor de catre Comisie, pe langa problematicul POSDRU, si pentru celelalte programe operationale cu bugete de ordinul miliardelor de euro - transport, de mediu, regional, de competitivitate. Au urmat noi audituri si proceduri de remediere a deficientelor semnalate.
Platile nu s-au reluat, se fac corectii, obiectivele din 2012 par tot mai greu de atins
Platile pe aceste programe au ramas intrerupte pana in acest moment, fiind prelungita peste vacanta de vara asteptarea prezentarii de catre Comisia Europeana a rezultatelor auditurilor, fiind anticipate insa de MAEur “deficientele majore” in derularea procedurilor de achizitii publice aferente unor proiecte.
La inceputul lui septembrie au aparut insa vestile despre corectiile financiare definitive care vor fi aplicate de Comisia Europeana orizontal pe diferite axe ale programelor operationale, in cazul POSDRU fiind vorba de un procent de 25%, adica peste 75 milioane de euro. Pentru celelalte programe corectiile sunt estimate intre 10% si 25%, fiind in curs procedura de conciliere, iar ministrul Orban a mentionat o cifra totala de ordinul a “cateva sute de milioane de euro”. Acesti bani corectati ar putea fi realocati conditionat Romaniei si refolositi in anii urmatori pe programe mai corect gestionate.

Reactiile externe si interne

Iar increderea Comisiei Europene in capacitatea Romaniei de a folosi eficient si corect banii este din nou serios pusa sub semnul intrebarii. “In timp ce eforturi mari au fost facute in ultimul an, capacitatea de absorbtie ramane extrem de scazuta, iar Romania risca sa piarda sume insemnate de bani care ar fi putut avea un impact pozitiv major pentru cetatenii si afacerile din Romania. Presedintele Barroso a facut apel la Guvern sa ia masurile imediate necesare pentru imbunatatirea capacitatii administrative si a procedurilor de achizitii publice”, a fost diagnosticul pus de presedintele Comisiei, dupa intalnirea de la Bruxelles cu premierul Ponta, in urma cu o luna.

Totodata, in septembrie, Dalia Grybauskaite, presedintele Lituaniei, tara UE cu o rata actuala de absorbtie de peste 50% si membra alaturi de Romania a grupului Prietenii Coeziunii, a tinut sa faca apel, intr-o vizita la Bucuresti, catre politicienii romani sa depaseasca rivalitatile interne si sa se ocupe eficient de fondurile europene, sansa care nu trebuie irosita.

Desi “doamna de fier” a Lituaniei nu a spus explicit, Romania, tara cu rol principal in initiativa Prietenii Coeziunii, prin situarea la coada clasamentului absorbtiei poate afecta pozitia de negociere a tarilor beneficiare de fonduri de coeziune. Se stie ca este deja foarte dura batalia noilor membri UE de a obtine cat mai multi bani in perioada 2014-2020 de la contribuabilii mari ai bugetului UE, tari afectate si ele de recesiune si cresterea euroscepticismului.

Vocilor oficiale s-au adaugat zgomotos si cele ale beneficiarilor programului POSDRU, unii dintre acestia nemaibeneficiind de plati europene in proiectele derulate de mai bine de un an, riscand astfel inchiderea proiectelor, concedieri si chiar executari silite pentru neplata obligatiilor. Guvernul a promit ca unele resurse financiare vor fi directionate de Ministerul Finantelor pentru efectuarea de plati interne in programul POSDRU.

Promisiunea unui nou minister

Dincolo de incercarile puterii si actuale actuale de a arunca asupra celeilalte parti vina pentru lipsurile ultimilor ani, raspunsul Guvernului roman a fost si promisiunea ca, in cazul castigarii de catre USL a alegerilor din decembrie, va fi infiintat in noul Executiv un minister al fondurilor europene. Care sa pregateasca pentru 2014 acreditarea noului cadru institutional si strategia cheltuirii fondurilor europene din urmatorul exercitiu bugetar si sa asigure ca nu va mai fi repetata greseala din ultimii ani, a managementului deconcentrat. Noul minister ar trebui sa gestioneze mai bine directia si modul de folosire a banilor UE, dupa modelul polonez.

Potrivit ministrului Orban, infiintarea noii structuri nu va da multe roade fara rezolvarea si a problemelor restante privind achizitiile publice si conflictele de interese.

Salarii mai mari pentru functionari

O alta masura de la 1 ianuarie 2013, anuntata de catre ministrul Orban, este egalizarea salariilor tuturor functionarilor care lucreaza cu fonduri europene la nivelul cel mai ridicat existent acum pentru cei mai bine platiti astfel de bugetari, adica cei din Ministerul Dezvoltarii Regionale, diferentele actuale la salarii cu incadrari similare fiind si de la 1 la 3..

Functionarii din sistem vor trebui stimulati, presiunea si responsabilitatea absorbtiei in ritm alert a unor mari sume de bani europeni fiind de asteptat sa creasca in urmatorii ani, inainte de epuizarea termenului limita de folosire a banilor.

Termen care ramane 2015, reluarea de catre presedintele Basescu, dupa revenirea la Palatul Cotroceni, a cererii de prelungire cu un an, pana in 2016, neavand sorti de izbanda deoarece partenerii europeni au considerat ca “a trecut momentul potrivit”.