La termenul de marti al procesului, instanta a constatat cercetarea judecatoreasca finalizata si a cerut acuzarii si apararii sa expuna pledoariile finale in dosarul in care sunt judecati Dan Mihai Toader, fost directorul general al Companiei Nationale Posta Romana (CNPR), Andrei Marinescu, fost director executiv al Directiei de Dezvoltare Strategica a CNPR, Emanoil Lepadatu, fost director economic executiv al CNPR, fostii ministri Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu, precum si Ioan Folfa, scrie Mediafax.

Astfel, procurorul DNA prezent la sedinta de judecata a reiterat faptele de care sunt acuzati fiecare dintre cei sase inculpati, dand astfel citire rechizitoriului prin care acestia au fost trimisi in judecata.

Procurorul a aratat ca, in opinia acuzarii, faptele penale sunt dovedite de ansamblul probelor de la dosar si ca in acest context se impune stabilirea unor pedepse de inchisoare cu executare in cazul a cinci dintre cei sase inculpati.

Astfel, procurorul a spus ca fostul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Zsolt Nagy si fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, precum si Dan Mihai Toader, Emanoil Lepadatu si Andrei Marinescu trebuie condamnati la inchisoare in regim de detentie pentru faptele lor, in vreme ce pentru inculpatul Ioan Folfa se poate stabili o pedeapsa la inchisoare cu suspendarea executarii.

Cei sase au fost trimisi in judecata in decembrie 2010, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial si stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale, privind instrainarea unui teren din Calea Victoriei 133-135 din Capitala.

Potrivit Directiei Nationale Anticoruptie, in perioada anilor 2005 - 2007, printr-un sir de acte nelegale, reprezentantii Postei ar fi contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publica a statului in proprietatea privata a SC Imopost Developments SA, demers in care au fost implicati si cei doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situatia juridica a terenului si a favoriza astfel societatea.

Prejudiciul cauzat statului prin instrainarea in mod ilegal a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135 este in valoare de 8.619.787 euro, reprezentand valoarea de piata a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de constructii din care s-a scazut costul demolarii cladirii, intrucat cladirile existente pe teren au fost demolate de catre SC Imopost SA, potrivit DNA.

Procurorul de caz a recunoscut, in rechizitoriul prin care au fost trimisi in judecata cei doi fosti ministri ca din probe nu rezulta ca acestia au cunoscut faptul ca imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA, in mod indirect, ca efect al avizarii HG 377/2007, asigurandu-se si beneficiile rezultate in urma subevaluarii imobilului din Calea Victoriei.

Citeste si:

Potrivit DNA, SC Imopost Developements SA s-a constituit la 26 iulie 2005, fiind creata ca un parteneriat intre CN Posta Romana SA, SC Procema SA, SC Comnord SA si doua persoane fizice, in scopul demolarii unor cladiri existente pe terenul din Bucuresti, Calea Victoriei 133-135 si edificarea unui imobil cu functiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea Postei Romane a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 sa fie adus de CN Posta Romana S.A. ca aport in natura la capitalul social al societatii nou infiintate.

Astfel, cu ocazia aportarii imobilului la SC Imopost Developements SA, Mihai Toader, Emanoil Lepadatu si Andrei Marinescu au subevaluat imobilul din Calea Victoriei 133-135, stabilind cu intentie o valoare diminuata fata de valoarea comerciala reala a imobilului, sustin procurorii.

Trecerea efectiva a imobilului din patrimoniul Postei Romane in cel al SC Imopost Developements SA trebuia insotita de o evaluare a terenului, astfel ca firma lui Ioan Folfa, SC Topcadex 99 SRL, a intocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilita o valoarea imobiliara mult mai mica decat cea reala, diferenta rezultata din subevaluare fiind de 3.652.244 euro, potrivit DNA.

Totodata, procurorii DNA au aratat ca, avand in vedere ca exista un litigiu pe rolul Curtii de Apel cu privire la dreptul de proprietate al Postei Romane asupra terenului, respectiv ca facea parte din categoria bunurilor proprietate publica ale statului si deci nu putea fi instrainat, Zsolt Nagy, in calitate de ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, a initiat si a avizat proiectul unei hotarari de guvern prin care sa se clarifice acest aspect. Acest minister coordona activitatea Postei Romane in virtutea faptului ca, pana in anul 2006, statul roman, prin Ministerul Comunicatiilor si Tehnologia Informatiei, era actionar unic al CNPR, iar din anul 2006, actionar majoritar.

Procurorii au precizat ca Zsolt Nagy a intocmit nota de fundamentare si proiectul HG 377/2007 pentru modificarea Hotararii Guvernului 550/1996 privind transmiterea unui imobil in administrarea Companiei Nationale "Posta Romana" - S.A. Prin aceasta Hotarare de Guvern s-a stabilit ca "imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinatie publica si nu era afectat uzului sau interesului public", fiind eliminat cuvantul "publica" din HG 550/1996.

"La scurt timp, omologul sau din cadrul Ministerului Justitiei, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a avizat acest proiect de hotarare de guvern cu ignorarea opiniei specialistilor din subordine care sustinusera ca acest demers este ilegal", mai arata DNA.

La data de 25 aprilie 2007, Guvernul a adoptat HG 377/2007. Prin aceasta, SC Imopost Developements SA a obtinut un avantaj patrimonial constand in dreptul de proprietate asupra imobilului din Calea Victoriei nr.133-135 si, in mod indirect, Consortiul SC Procema SA - SC Comnord SA a obtinut beneficiile rezultate in urma subevaluarii imobilului cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developements SA, a mai aratat DNA.