Potrivit avocatei Luisiana Dobrinescu (foto), la data de 17 ianuarie 2013, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a pronuntat hotararea intr-o cauza care a avut ca obiect regimul de TVA aplicabil serviciilor de asigurare refacturate de societatile de leasing.

"Aceasta hotarare schimba radical abordarea existenta, conform careia serviciile de asigurare refacturate de societatile de leasing constituie accesorii ale serviciului principal, urmand tratamentul fiscal al acestuia, respectiv de servicii care nu intra sub incidenta scutirilor de TVA", a spus, pentru wall-street.ro, Luisiana Dobrinescu

Cum afecteaza aceasta decizie piata de leasing?

Conform unei directive europene asigurarile sunt scutite de TVA, ceea ce inseamna ca un client care isi ia o masina in leasing ar trebui sa nu plateasca si TVA la asigurarea automobilului. Si acest lucru ar fi posibi, daca clientul ar putea sa isi incheie singur contractul de asigurare fara intermedierea societatii de leasing.

Totusi, societatile de leasing impun sau "sugereaza" clientului la incheierea contractului de leasing si perfectarea unei polite de asigurare. Firmele refactureaza acest cost al asigurarii catre client, insa la acesta adauuga si taxa pe valoarea adaugata, cu toate ca directiva UE precizeaza scutirea de TVA.

Autoritatile fiscale romanesti si jucatorii din piata de leasing au interpretat pana acum in mod similar cu autoritatile poloneze (din speta judecata de Curtea de Justitie a UE - n.r.) aceasta situatie, adica au aplicat TVA la refacturarea costului de asigurare in cazul bunului achizitionat in leasing.

In urma deciziei Curtii de Justitie, situatia ar trebui sa devina clara in piata de leasing, ceea ce inseamna ca un client care achizitioneaza un bun in leasing va plati TVA doar in cazul bunului respectiv, in timp ce costul asigurarii va trebui sa fie scutit prin refacturare.

Ce spun societatile de leasing?


Felix Daniliuc (foto), directorul general al Raiffeisen Leasing, a explicat pentru wall-street.ro ca, pana acum, daca o firma de leasing colabora cu un broker independent de asigurare, in cazul incheierii unui contract, atunci se aplica TVA la costul asigurarii, TVA platit de client.

"Daca decizia se va aplica, este clar ca va aduce un beneficiu clientilor, care vor plati mai putin. Totusi, aceasta directiva trebuie confirmata si de autoritatile fiscale locale", a precizat Daniliuc.

Dispozitii legale in vigoare la data de 1 ianuarie 2013

Potrivit articolului 78 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, baza de impozitare a TVA include elemente precum cheltuielile accesorii de tipul comisioanelor, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului.

Statele membre pot considera drept cheltuieli accesorii cheltuielile care fac obiectul unei intelegeri separate.

"Romania a implementat in legislatia interna aceasta dispozitie legala europeana considerand ca toate cheltuielile precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, etc, care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servicii in cauza si solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sunt cheltuieli accesorii, chiar si in situatia in care acestea fac obiectul unui contract separat (a se vedea art. 137 alin. 2 litera b din Codul fiscal)", a spus Dobrinescu.

Potrivit legislatiei romane, cheltuielile accesorii nu reprezinta o tranzactie separata, ci sunt parte componenta a livrarii/prestarii de care sunt legate, urmand aceleasi reguli referitoare la locul livrarii, cotele si scutirile de taxa, etc, ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. Punctul 18 aliniatul 8 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal mentioneaza expres ca furnizorul nu poate aplica structura de comisionar, respectiv nu poate refactura separat aceste cheltuieli urmand regimul fiscal al facturilor primite.

Cu alte cuvinte, societatile de leasing refactureaza in prezent cheltuielile cu asigurarea aplicand TVA, similar cu serviciile de leasing.

Citeste si:

De asemenea, prestatorii de servicii precum avocatii refactureaza costurile de transport si cazare sau taxele de Registrul Comertului cu cota de TVA de 24%, considerandu-le accesorii serviciilor principale prestate de catre acestia.

Noua abordare a Curtii Europene

In speta C 224/11, BGŻ Leasing este o societate care, avand ca obiect de activitate leasingul, impunea contractual ca utilizatorii sa asigure bunurile care faceau obiectul leasingului.

In acest scop, BGŻ Leasing incheia cu un asigurator contracte de asigurare, refacturand utilizatorilor costul acesteia. Administratia fiscala din Varsovia a considerat insa ca furnizarea acestei asigurari constituie o prestare de servicii accesorie serviciului de leasing care trebuia supusa cotei standard de TVA, asemenea prestatiei principale, respectiv operatiunea de leasing.

In contextul contestarii de catre BGŻ Leasing a deciziei administratiei fiscale, instanta nationala a adresat doua intrebari preliminare Curtii de Justitie, solicitandu-i a se pronunta asupra urmatoarelor aspecte:
- daca serviciile de leasing si de asigurare constituie, in scopuri de TVA, o singura prestare de servicii;
- daca costul asigurarii este o operatiune scutita de TVA.

Curtea Europeana a considerat ca in mod normal fiecare prestatie trebuie sa fie privita ca fiind distincta si independenta, din perspectiva TVA.

Cu titlu de exceptie, doua sau mai multe operatiuni distincte in mod formal, ar trebui sa fie considerate o operatiune unica atunci cand elementele acestora sunt atat de strans legate intre ele incat formeaza, in mod obiectiv, o singura prestatie economica indivizibila, a carei separare ar avea un caracter artificial.

Analizand seviciul de leasing si refacturarea asigurarii, Curtea de Justitie a tinut sa sublinieze existenta unei legaturi intre cele doua, dat fiind ca o asemenea asigurare, care acopera bunul mentionat, nu are o utilitate decat in raport cu acesta din urma. Insa, o astfel de abordare ar duce la inaplicabilitatea dispozitiilor privind scutirea de TVA a serviciilor de asigurare, acestea fiind intotdeauna strans legate de un bun pe care este destinata sa il acopere (fie el cumparat sau contractat in leasing).

Urmand aceeasi linie de rationament, nu se poate considera ca operatiunea de asigurare nu reprezinta pentru clienti un scop in sine, ci doar mijlocul de a beneficia in cele mai bune conditii de serviciul principal al prestatorului. Faptul ca utilizatorul are posibilitatea de a alege societatea de asigurare la care asigura bunul sustine aceasta interpretare.

In consecinta, Decizia Curtii a fost in sensul considerarii celor doua operatiuni ca nefiind indistructibil legate, ci distincte si independente, fiecare urmandu-si regimul fiscal propriu (de taxare pentru leasing si de scutire pentru asigurare):

[..] prestarile de asigurare care au ca obiect asigurarea bunului care face obiectul leasingului, al caror proprietar ramane locatorul, nu pot, in imprejurari precum cele in discutie in litigiul principal, sa fie tratate diferit dupa cum astfel de prestatii sunt furnizate direct locatarului de o societate de asigurare sau acesta obtine o asemenea asigurare prin intermediul locatorului, care si o procura de la un asigurator si refactureaza locatarului costul acesteia pentru un cuantum nemodificat” (a se vedea paragraful 66 din hotararea Curtii de Jutitie).

Influente asupra practicii

Principiul prioritatii dreptului comunitar asupra dreptului national face ca decizia Curtii de Jutitie a Uniunii Europene ponuntata in cauza C 224/11 BGŻ Leasing sa fie obligatorie pentru instantele nationale, indiferent daca legislatia nationala o va cita expres sau nu.

Aceasta decizie poate avea insa impact si in alte domenii de activitate decat leasingul, unde se practica refacturarea unor costuri care in principiu au un regim fiscal diferit de cel al operatiunilor principale (ex. transporturi).