Unele dintre acestea sunt destinate strict vietii profesionale, cum este LinkedIn, insa majoritatea sunt folosite pentru a tine legatura cu prietenii si cunoscutii si pentru a impartasi (“share”) cu ei diverse informatii, momente din viata fiecaruia, fotografii, idei, pareri.

De multe ori insa, tocmai informatiile si opiniile impartasite intr-un moment mai delicat pe o astfel de retea de socializare pot provoca anumite probleme, daca se ajunge la intrepatrunderea dintre viata personala si cea profesionala. Ce se poate intampla, de exemplu, daca postam pe retelele de socializare informatii legate de angajator, mai ales daca acestea sunt confidentiale, nemultumiri legate de locul de munca, de management, sau orice alte tipuri de informatii care prejudiciaza intr-un fel compania pentru care lucram si imaginea ei sau a unor colegi/sefi?

In Statele Unite, de exemplu, exista deja cazuri de angajati concediati pentru ca au postat pe site-urile de socializare informatii confidentiale, comentarii critice la adresa managementului, fotografii compromitatoare, nemultumiri legate de conditiile de munca, mesaje rasiste si de instigare la violenta etc.

"Angajatorul poate aplica anumite sanctiuni disciplinare, cum ar fi retrogradarea din functie pentru o durata de pana la 60 de zile, reducerea salariului de baza si/sau a indemnizatiei de conducere pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% sau chiar desfacerea desciplinara a contractului individual de munca, in cazul in care, prin postarile realizate pe retelele de socializare, salariatii nu-si respecta obligatiile asumate prin contractul individul de munca sau prevazute in regulamentul intern", sustine Daniel Cirstea, avocat specializat in dreptul muncii si Partener in cadrul firmei de avocatura Dragne & Asociatii.

Astfel, conform legislatiei muncii aflate in vigoare, salariatului ii revine obligatia de confidentialitate (ce deriva din obligatia de fidelitate si obligatia de a respecta secretul de serviciu), dar, in acelasi timp, angajatorul si salariatul pot conveni includerea in contractul individual de munca a unei clauze specifice de confidentialitate, prin care se extinde sfera informatiilor considerate confidentiale.

Pentru a evita crearea unor situatii delicate si pierderea locului de munca, Daniel Cirstea recomanda salariatilor sa fie intotdeauna prudenti cu informatiile pe care le posteaza pe site-urile de socializare si sa evite comentariile legate de compania pentru care lucreaza, managementul acesteia, activitatea pe care o desfasoara si nemultumirile pe care le au fata de viata profesionala, mai ales ca, in aceste cazuri, angajatorul poate pretinde de la salariat si plata unor daune interese.

Citeste si:

In cazul in care apare un astfel de conflict de munca si acesta nu se rezolva pe cale amiabiala intre partile implicate, problema poate ajunge in instanta. In general, in instanta, apararea invocata de salariati se refera la faptul ca informatiile, comentariile, opiniile exprimate pe retelele de socializare au un caracter privat, respectiv ca privesc strict viata personala a celui in cauza, neavand legatura cu activitatea lui profesionala.

"Cand se ajunge la astfel de situatii si problema se incearca a fi transata in instanta, exista o anumita dificultate in probarea acuzatiilor pe care angajatorul le aduce salariatului. In general se considera ca acest gen de comentarii apartin sferei private, aceasta fiind bine delimitata fata de activitatea profesionala. Sansele uneia sau alteia dintre parti de a castiga procesul depind de probele prezentate in instanta si de cat de convingatoare sunt acestea. Daca angajatorul reuseste sa demonstreze ca faptele au depasit sfera privata si ca s-a produs un prejudiciu real, evident ca are sanse de castig”, explica avocatul de la Dragne & Asociatii.

De altfel, legat de distinctia sfera publica-sfera privata, saptamana trecuta, Curtea de Apel din Targu-Mures a decis, intr-o cauza judecata in contencios administrativ, ca Facebook este spatiu public, nu privat, iar mesajele postate in aceasta retea de socializare pot fi sanctionate. Deciza a fost luata in dosarul in care fostul director de cabinet al prefectului din Targu-Mures, Mircea Munteanu, a contestat o sanctiune primita de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Acesta a scris pe Facebook un mesaj adresat celor care protestau, anul trecut, impotriva Guvernului Boc.

Expresia “Arbeit macht frei” (“Munca ne elibereaza”) a fost folosita ca slogan de regimul nazist, iar Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a considerat ca este o “o propaganda nationalista care aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”, drept urmare l-a amendat pe Muntean cu 1.000 lei.

Acesta din urma a contestat amenda, motivand ca pagina sa de Facebook reprezinta un spatiu privat, insa Curtea de Apel a respins acest argument, aratand ca "Reteaua de socializare FaceBook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica. Profilul personal, chiar daca este accesibil doar prietenilor, adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea", se arata in decizia Curtii de Apel.

Asadar, si in viata “virtuala”, ca si in cea reala, o doza de prudenta nu strica, mai ales atunci cand delimitarile public-privat, profesional-personal, prieten-cunostinta-coleg se estompeaza. Asa cum se precizeaza la inscrierea in reteaua de socializare, „A-ti face publice informatiile inseamna ca acestea vor fi vizibile pentru oricine, inclusiv pentru persoane care nu sunt inscrise pe Facebook”. Si, cum stim din filmele americane, daca nu esti atent cu declaratiile, ceea ce spui poate fi folosit impotriva ta.