Tot mai multe firme si companii din Europa cer protectia falimentului, numarul mare de cazuri expunand neajunsurile legislatiei de pe continent, potrivit Wall Street Journal (WSJ), citat de Mediafax. Doar in Italia s-au inchis anul trecut 100.000 de companii.

Marea majoritate a cazurilor de faliment din Europa de Vest se termina prin lichidare, si nu cu supravietuirea firmei si reluarea activitatii.
Insa in ultimul an, Franta, Germania, Spania si Italia si-au revizuit legile falimentului astfel incat sa poata salva de la lichidare tot mai multe companii si locurile de munca pe care acestea le ofera.

O idee Made in USA

Cele patru guverne au imprumutat mai multe elemente ale Capitolului 11 din legea falimentului din SUA, precum acordarea de finantare unei companii aflate in insolventa in vederea restructurarii, fortarea creditorilor reticenti la restructurarea datoriilor, sau posibilitatea de a preschimba datoriile in capital, care face posibila intrarea a noi investitori.

Companiile vest-europene vor avea de refinantat in urmatorii trei ani datorii de 500 miliarde euro in contul datoriilor contractate in anii de prosperitate. Totodata, bancile din Europa se confrunta cu o crestere a creditelor neperformante, iar numarul insolventelor a crescut cu 34% in perioada 2007-2011, potrivit datelor Creditreform.

In Statele Unite, Capitolul 11 a ajutat mai multe companii importante sa supravietuiasca crizei prin restructurare, cu masuri de la reducerea costurilor la revizuirea modelelor de business depasite. Cele mai importante cazuri sunt cele ale marilor producatori auto. General Motors si Chrysler si-au revigorat afacerile dupa restructurari sub protectia falimentului, finantate si din bani publici.

Cum este perceput falimentul in Europa

In Europa, falimentul este privit "cu groaza" de antreprenori, deoarece pana in prezent legislatia a fost "greoaie si punitiva". Astfel, majoritatea firmelor au cautat sa evite falimentul, incercand sa obtina restructurarea datoriilor prin negocieri in afara tribunalelor, ceea ce a devenit tot mai dificil odata cu agravarea problemelor sectorului bancar european.

"Pentru cea mai mare parte a Europei, singura cale catre o restructurare era evitarea procedurilor de insolventa. In SUA, pentru a realiza o restructurare incepi prin solicitarea de protectie conform Capitolului 11. In SUA, un antreprenor care declara falimentul nu este atat de stigmatizat", comenteaza pentru WSJ, de la Londra, un avocat specializat in restructurari.

Expertii in insolventa considera ca Europa a depasit un punct de cotitura, deoarece guvernele au inceput sa adopte legi in privinta falimentului prin care incearca sa evite lichidarea si pun mai mult accent pe reabilitare si restructurare.

Citeste si:

In Italia, procedurile de faliment sub vechea lege durau de obicei aproape 10 ani, iar creditorii isi recuperau in medie 14% din creante. Peste 90% din companii ajungeau in lichidare.

Cum arata noua lege a falimentului in Europa

Noul cod al falimentului a fost aprobat in toamna anului trecut, preluand mai multe elemente din legislatia americana. Procedura dureaza de obicei 3 luni, timp in care firma trebuie sa prezinte un nou plan de afaceri pentru a convinge creditorii sa restructureze datoriile.

Compania aflata in insolventa poate incerca sa atraga finantare, iar noii creditori primesc automat prioritate la rambursare in caz de lichidare. Totodata, bancile trebuie sa raspunda cererilor de finantare pana la sfarsitul perioadei de protectie sub legea falimentului.
In urma adoptarii noii legislatii, numarul de falimente din Italia a crescut simtitor. Tribunalul pentru falimente din Milano, cel mai mare din Ialia, a procesat din septembrie peste 200 de solicitari de protectie. Printre companii se numara o linie aeriana low-cost, mai multe firme imobiliare si Seat Pagine Gialle, o companie de "pagini aurii" cu datorii de 1,34 miliarde euro acumulate in perioada de boom.

Guvernul spaniol a reformat de asemenea legea falimentului, dupa procedura de 7 miliarde euro a companiei de imobiliare Martinsa-Fadesa, care a inceput in 2008 si a subliniat neajunsurile legislatiei in vigoare la acea data. Negocierile cu creditorii au durat 2 ani.
"La inceputul crizei, in 2008, toata lumea si-a dat seama ca legea veche era un esec", comenteaza un avocat din Madrid.

Printre noutatile aduse de noua lege a falimentului din Spania, adoptata anul trecut, se numara posibilitatea ca tribunalul sa forteze creditorii care au retineri sa participe la restructurarea datoriilor, cu conditia ca conditiile impuse de instanta sa conduca la un deznodamant mai favorabil pentru toate partile implicate.

Germania a inlesnit anul trecut posibilitatea de a converti datoriile in capital, astfel incat companiile aflate in dificultate pot atrage mai usor noi investitori. Totodata, guvernul german a eliminat obligativitatea desemnarii unui administrator special.