Astfel, daca in ceea ce priveste supravegherea video a salariatilor exista prevederi clare cuprinse in decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, monitorizarea comunicatiilor electronice ale salariatilor este insuficient reglementata.

„Exista o falsa perceptie in randul angajatorilor cu privire la limitele de monitorizare a angajatilor. Acordarea unor facilitati salariatilor, precum folosirea echipamentelor electronice si acces la mediul online, nu da dreptul angajatorului de a le supraveghea activitatea in mod neconditionat. Chiar daca folosesc facilitatile oferite de angajator, salariatii au dreptul la respectarea vietii private si a secretului corespondentei. Trebuie inteles faptul ca exista viata privata si in perioada in care salariatul se afla la locul de munca. Angajatorul nu se poate prevala de folosirea bunurilor firmei sau de nevoia de a masura timpul alocat efectiv de salariat in interes personal pentru a monitoriza comunicatiile electronice ale salariatilor”, a declarat Ana Maria Placintescu (foto), partner Musat & Asociatii si coordonatoarea practicii de Dreptul Muncii.

La nivelul Uniunii Europene nu exista o reglementara cu privire la monitorizarea salariatilor la locul de munca. Totusi, problematica a fost analizata de Grupul de Lucru pentru Protectia Datelor Personale (organ consultativ european independent pe probleme de protectia datelor personale ) si detaliata in „Documentul de lucru asupra supravegherii comunicatiilor electronice la locul de munca”. Potrivit acestuia, “lucratorii nu isi abandoneaza dreptul lor la viata privata si la protectia datelor lor cu caracter personal in fiecare dimineata atunci cand ajung la locul de munca. Acestia au dreptul la o asteptare legitima a unui anumit grad de viata privata la locul de munca[...]. Acest drept trebuie contrabalansat cu celelalte drepturi legitime si asteptari ale angajatorului, in special dreptul angajatorului de a-si conduce activitatea eficient si de a se proteja de daunele pe care le-ar putea produce angajatii. Aceste drepturi ar putea constitui motive legitime pentru a justifica masuri adecvate pentru a limita dreptul salariatilor la viata privata”.

De asemenea, in opinia Ilenei Lucian, Partner Musat & Asociatii, „este necesara o reglementare legislativa referitoare la monitorizarea salariatilor care sa prevada cand si in ce conditii este permisa monitorizarea la locul de munca, avand in vedere ca, pe de o parte trebuie gasit un echilibru intre dreptul angajatului la viata privata si dreptul angajatorului de a-si conduce in mod eficient activitatea si de a se proteja de prejudiciile produse de angajati, iar pe de alta parte, imixtiunea in viata privata sau incalcarea secretului corespondentei sunt sanctionate de lege”.

Citeste si Tot mai multi angajati stau la serviciu pe Facebook, se joaca sau fac cumparaturi

Tot mai multi angajati stau la serviciu pe Facebook, se joaca sau fac cumparaturi

Tot mai multi angajati stau la serviciu pe Facebook, se joaca sau...