Din 2010 pana in prezent, Romania a avut 16 initiative de PPP-uri, dar nu s-a concretizat niciun proiect, a declarat Sova. El a explicat ca situatia s-a datorat incapacitatii administrative, dar si neajunsurilor legislative.

"PPP-ul nu este o figura juridica foate iubita nici la nivel european, cel putin la nivelul Comisiei Europene", a spus Sova, care a adus ca argument in favoarea acestei declaratii scaderea volumului de proiecte in perioada 2007-2012, de la un varf de 29,6 mld. euro in 2007, la 11, 7 mld. euro 2012.

Totusi, ministrul delegat a afirmat ca in continuare se cauta variante de imbunatatire a cadrului pentru PPP-uri.

Spre exemplu, Romania a transmis recent catre CE o varianta legii de reglementare a PPP-urilor, Sova fiind optimist ca ar putea fi aprobata in acest an.

"Din nefericire, pana acum nu a existat o mare sustinere din partea CE si din 2007 interesul bancilor si cel al autoritatilor publice a scazut", a comentat Dan Sova.

Ministrul delegat a expus si cateva dintre greselile facute pana acum in implementarea proiectelor. Astfel, potrivit lui Sova autoritatile s-au confruntat cu problema deficitului bugetar, ca urmare a faptului ca Eurostat nu admite ca valoarea cheltuielilor pentru astfel de proiecte sa fie scoasa in afara balantei contabile, decat daca platile de disponibilitate nu depasesc 50%.

De asemenea, Sova crede ca a fost o greseala ca statul sa nu implice bancile in procesul de initiere al PPP-urilor.

"Acum am implicat bancile interesate, sa isi spuna opinia legat de partea financiara si astfel sa nu mai avem proiecte nebancabile", a mai spus Sova.

Diferentele dintre concesiune si PPP

In opinia lui Dan Sova, pentru ca PPP-urile sa fie diferite de concesiuni, trebuie indeplinite doua conditii:

1. Partenerul public nu este capabil sa finanteze integral proiectul.
2. Proiecte complexe la care autoritatea publica nu este in masura sa stabileasca singura structura tehnica, financiara si juridica.