Guvernul ar putea sa aiba parte de o surpriza placuta in acest an in privinta investitiilor straine directe daca grupul Daimler, producatorul Mercedes, va alege Romania pentru a-si deschide o noua fabrica de autoturisme in zona de vest a tarii, dupa ce a decis deja la inceputul anului sa investeasca peste 300 milioane de euro pentru extinderea productiei de cutii de viteze la subsidiara locala din judetul Alba. Cu ce putem sa ii atragem pentru o investitie de cel putin un miliard, asemanatoare centrului din Ungaria?
Potrivit informatiilor aparute recent in presa maghiara, grupul Daimler a facut mai multe studii privind constructia si cheltuielile cu logistica pe care le-ar presupune deschiderea unei fabrici de autoturisme in Romania, dupa ce ar fi amanat dublarea capacitatii la uzina de la Kecskemét.

Decizia de a amana cu unul sau mai multi ani extinderea fabricii din Ungaria ar fi fost determinata de politicile economice imprevizibile si agresive fata de multinationale ale gvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban.

Daca in Ungaria regimul Orban pare sa ii sperie pe nemtii de la Daimler, in Romania ar gasi, exceptand tensiunile cu referendumul, un regim politic relativ stabil.

Putem sa ademenim Daimlerul cu sistemul nostru fiscal?

Romania nu este nici pe departe recunoscuta drept o economie cu taxe mici, birocratie scazuta sau autoritati fiscale prietenoase cu mediul de afaceri, dar are totusi un avantaj in fata Ungariei.

Cota unica de 16% este principalul activ al sistemului fiscal romanesc, luminita de la capatul tunelului pe care o vad de la distanta investitorii straini. Probabil ca, in lipsa ei, strainii ar fi fost si mai dezinteresati sa investeasca la noi in tara.

Daca Romania se lauda cu o cota unica de 16%, Ungaria si-a ridicat impozitul pe profitul corporatiilor la 19%, in cazul afacerilor mari, dar a mentinut o taxa de 10% pentru firmele care raporteaz un profit impozabil mai mic de 2,5 milioane dolari.

De altfel, premierul Victor Ponta a promis, la o conferinta cu oamenii de afaceri germani, ca va mentine cota unica de 16% pe parcursul celor patru ani de guvernare USL, pentru a garanta stabilitatea si predictibilitatea sistemului fiscal romanesc.

"Vom mentine sistemul fiscal cat mai stabil si predictibil posibil. Cota unica de 16% - o sa fiu foarte sincer spunandu-va ca eu si alti social-democrati am propus sa o schimbam, dar din cauza influentei pozitive a partenerilor nostri liberali de coalitie am decis sa pastram cota unica si o vom mentine in mandatul de patru ani. Este o garantie a stabilitatii legislatiei noastre fiscale", a spus Ponta, in conferinta organizata la sediul Deutsche Bank.

Pe de alta parte, Bulgaria sta mult mai bine la acest capitol, avand o cota unica de 10%, fara exceptii, aplicabila si la impozitul pe veni t si la cel pe profit.

"Bulgarii au conditii fiscale mai bune, un mediu de afaceri mai sanatos, iar statul are o atitudine mai protectoare fata de business. Dupa reformarea sistemului fiscal, mediul de afaceri din Bulgaria s-a relaxat si relatia autoritatilor fiscale - contribuabili s-a imbunatatit", a explicat Dan Schwartz, managing partner RSM Scot (foto).

In opinia lui, cota unica de 16% este un factor de stimulare a interesului investitorilor si nu ar trebui sa renuntam sub nicio forma la acest avantaj.

Schwartz mai precizeaza ca un alt avantaj care ar putea sa ia ochii investitorilor de calibrul Daimler este deducerea suplimentara de 50% in cazul cheltuielilor de cercetare si dezvoltare, avantaj foarte important daca nemtii se gandesc sa faca si un centru de inovatie in tehnologia auto.

Oricum, tinand cont ca Romania sta foarte prost la capitolul birocratie, si acest avantaj va fi destul de greu de accesat, intrucat nu este foarte clar ce cheltuieli pot fi deduse.

Pe de alta parte, Romania pierde puncte la capitolul costuri cu munca, desi cota unica de 16% aplicabila si la venituri reuseste sa traga in jos aceste costuri, contributiile sociale ne declaseaza clar fata de Bulgaria, dar suntem oarecum la egalitate cu Ungaria.

Un al treilea avantaj pe care Dan Schwartz il puncteaza este reprezentat de scutirea de impozit in cazul profitului reinvestit in anumite utilaje tehnologice, un aspect important pentru un constructor auto, dar care in practica functioneaza destul de greu.

Lasand la o parte aspectele fiscale, Romania a inceput sa devina un hub important pe harta producatorilor auto, in contextul celor doi giganti care au fabrici (Ford si Renault) si a zecilor de firme care produc componente si asigura aprovizionarea celor doi producatori.

"Motivele pentru care Daimler se uita acum la noi tin si de faptul ca in ultimii ani industria auto a inflorit si investitorii straini mizeaza pe experienta si calificarea personalului atunci cand se gandesc sa deschida noi facilitati", concluzioneaza specialistul RSM Scot.


De asemenea, Guvernul ar putea sa ademeneasca Daimler-ul si prin anumite stimulente financiare, dar limita ajutorului de stat este foarte sensibila, dupa cum a explicat Alexander Milcev, partener Ernst & Young.

Totusi, se pot oferi terenuri in concesiune in cazul in care investitia se va face pe un spatiu public sau statul se poate ocupa de inlesnirea procedurilor de expropriere, pozitionarea fiind un aspect foarte important pe care un investitor il ia in calcul inainte de a se instala.

Totodata, Milcev precizeaza ca un investitor strain de calibrul Daimler ar trebui sa apeleze la o facilitate fiscala destul de utilizata in plan local, adica sa obtina pentru investitie statutul de parc industrial, situatie in care impozitul pe cladiri de 1,5%, nu va mai fi platit sau va fi mult diminuat.

O a treia facilitate se refera la regimul vamal suspensiv, ceea ce inseamna ca un producator auto poate sa aduca pe teritoriul Romaniei piese de schimb si componente din afara UE, cel mai probabil din Asia, fara sa plateasca TVA si taxe vamale.

"Este o facilitate mai complicata si mai greu de administrat, dar este bine stiuta de exportatori, fiind practicata la nivel european", a explicat Alexander Milcev.

Lasand in planul doi facilitatile fiscale, Romania este depunctata cel mai mult din cauza infrastructurii, intrucat nu avem nici macar o autostrada care sa traverseze tara de la est la vest.

Investitorii straini au pompat peste 45 miliarde euro in ultimii noua ani (2003-2011), in special in domenii precum energia, constructiile si imobiliarele sau sectorul financiar, dar anii de criza au dus la secarea resurselor, astfel incat investitiile straine directe au atins in 2012 minimul ultimilor zece ani, de 1,6 miliarde euro.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri