Analiza are ca baza de plecare estimarile Insitutului National de Statistica privind economia subterana, care s-a ridicat anul trecut la 24,5% din PIB, fata de 19,5% din PIB in 2008, o diferenta de 5 puncte procentuale in patru ani. Si la aceast capitol varful a fost atins in 2010, cu un nivel de 24,8% din PIB, informeaza Mediafax.

Ca valoare nominala, Consiliul Fiscal situeaza evaziunea fiscala la 81,14 miliarde lei, cu 40% mai mare decat in 2008, cand se situa la 57,6 miliarde lei.

Mai multe de jumatate din aceasta suma provine din evaziunea pe TVA, care reprezinta 8,32% din PIB.

Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim in 2010, cand a urcat pana la 9,58% din PIB, dupa ce statul a decis cresterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.

Pe locul secund se plaseaza contributiile de asigurari sociale, cu venituri neincasate de aproape 20 milliarde lei si o pondere de 3,24% din PIB.

"Contributiile la asigurarile sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscala totala, in principal prin intermediul fenomenului de«munca la negru» salariati in economia subterana). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numarul de salariati pe baza anchetei asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) si numarul de salariati din cercetarea statistica privind costul fortei de munca in unitatile economico-sociale. La nivelul anului 2012, in Romania erau circa 1,45 milioane salariati la negru, reprezentand aproximativ 23% din totalul salariatilor din economie", se arata in raportul Consiliului Fiscal.

In calculul evaziunii fiscale la CAS si impozitul pe venit, s-a luat in calcul remunerarea salariatilor aferenta valorii adaugate corespunzatoare muncii la negru si sectorului informal (populatie). In ceea ce priveste evaziunea fiscala la impozitul pe profit, s-a luat in calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservata (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) si ponderea acestuia in total excedent brut din exploatare din economie.

Pentru evaziunea la accize si "taxa pe viciu" la alcool si tigari, conform estimarilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contributie o au tigarile, comertul ilicit cu tigari situandu-se in medie la circa 20% din piata in perioada 2003-2012.

Citeste si:

Evaziunea la tigari a crescut in 2006 la peste 36% din piata pe fondul introducerii "taxei pe viciu" si cresterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 tigarete in prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 tigarete in 2006), o noua recrudescenta a comertului ilicit fiind in registrata in 2009-2010 pe fondul cresterii accizelor de la 31,5 euro/1000 tigarete in prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 tigarete in 2010.

In ceea ce priveste alcoolul, evaziunea a fost in medie in jur de 45% din piata, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic si produsele distilate si produse intermediare si semnificativ mai mica la bere.

De remarcat faptul ca in cazul produselor intermediare evaziunea este una foarte mare in acest moment, ea crescand foarte rapid in urma majorarii accizei de la 51,8 euro/hl la inceputul anului 2009 la 165 euro/hl in 2011. Acest lucru a cpndus la prabusirea veniturilor din accize la aceasta categorie de la 106 milioane lei in 2008 la rambursari nete de accize in 2012.

"In plus, la nivelul accizelor din alcool, desi in perioada 2006-2012 cuantumul accizelor a crescut foarte rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur in cazul alcoolului etilic si produselor distilate la inceputul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur in 2010, dupa care a ramas constant pana in 2012, o crestere de peste 60%), veniturile din accize colectate au crescut foarte putin (doar cu 9% in perioada 2006-2012)", se mai spune in raport.

Cel mai scazut grad de conformare se inregistreaza la TVA, de doar 50,0% TVA incasat din obligatiile teoretice de plata in 2012.

De asemenea, se remarca in cazul TVA o usoara imbunatatire a gradului de conformare in 2011-2012. Pe de alta parte, la CAS si impozitul pe profit se observa o deteriorare a conformarii in perioada 2011-2012.

De asemenea, in cazul impozitului pe venit si, intr-o masura mai mica, in cazul impozitului pe profit, se remarca o imbunatatire a gradului de conformare in perioada 2005-2006 dupa introducerea cotei unice de impozitare de 16%, dupa care in perioada 2007-2012 s-a ainregistrat o stagnare a gradului de conformare si ulterior o deteriorare a acestuia pana la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005.

Deteriorarea gradului de conformare se poate observa si in cazul CAS in perioada 2009- 2012, dupa cresterea cotelor de CAS in anul 2008.