Prin urmare, remodelarea statului trebuie sa priveasca si abordarea instantelor judecatoresti care uneori sunt prinse de pozitia statului, ignorand prea usor pozitia contribuabilului. „As prefera un impozit de 20% dar cu mai multe exceptari decat deductibilitati, cu o intelegere a principiului autonomiei de gestiune care permite contribuabilului sa-si aprecieze in mod suveran nevoile”, spune avocatul intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Wall-Street.ro: Cat de optimist esti cu privire la urmatorii doi ani: in ce masura crezi ca sistemul fiscal va usura sarcina intreprinzatorilor? Crezi ca vom avea schimbari fiscale care favorizeze investitiile si crearea de locuri de munca?

Madalin Niculeasa: Cu intaietate in materie fiscala, dar si in celelate domenii, din ce in ce mai mult se observa faptul ca exista o problema de “etica a statului”. Zbaterile ideologice din perioada anterioara anilor 90, dar si contemporaneitatea ideological nu au dat posibilitatea statului sa-si dobandeasca o etica proprie, sa functioneze altfel decat pentru politicieni, sa urmareasca nevoile cetatenilor si ale contribuabilului. Daca in urmatorii 2-5 ani, statul nu-si va dobandi aceasta etica, care la nivel individual echivaleaza cu cei 7 ani de acasa, vom avea o mare problema atat la nivel micro cat si macro.

De altfel, apreciez ca plus valoarea pentru contribuabili de aici poate veni din dobandirea de catre stat a unei moralitati proprii, intrucat nimeni nu poate functiona dupa moralitatea si etica altuia, in speta statul raportandu-se la moralitatea si etica politicienilor. Mai concret, aceasta inseamna functionari publici mai competenti si mai responsabili atat cu nevoile statului dar si cu cele ale contribuabilului. Vedeti ce se intampla cu desfiintarea Garzii Financiare si infiintarea departamentului antifrauda unde sunt curios cati dintre vechii membrii ai Garzii Financiare au castigat concursurile organizate in acest sens. Eu cred si-mi doresc ca in urmatorii ani sa devina vizibila moralitatea statului si insusirea de catre acesta a unei etici proprii, complet independenta de cea a politicienilor.

Statul trebuie redimensionat si reienventat atat in termeni de moralitate si etica.

Wall-Street.ro: Guvernantii vorbesc despre o viitoare reducere a CAS. Crezi ca este posibil si care crezi ca va fi principala consecinta in mediul de business? Dar principalul efect asupra bugetului?

Madalin Niculeasa: N-am date concrete dar plecand de la faptul ca de fiecare data cand se vorbeste despre reducerea CAS-ului se mentioneaza si consecinta cantitativa pentru buget, apreciez ca aici avem o abordare nu neaparat superficiala, dar comoda si usor de explicat. Cred ca problema este mai larga in acest sens si tine de reasezarea nevoilor statului prin redimensionarea acestora. Cui profita ca in sistemul medical se investesc miliarde de euro colectate in majoritatea situatiilor din contributii si TVA, dar serviciile medicale si accesul la serviciile medicale sunt subunitare in termeni de eficienta, inclusiv medicala.

Statul trebuie redimensionat si reienventat atat in termeni de moralitate si etica cat si in ceea ce priveste nevoile pe care le acopera, mijloacele pe care le are la indemana, etc. in conditiile in care ultimii 20 de ani ne-au demonstrate ca avem un stat inefficient, care nu sties a gestioneze un buget de cateva miliarde de euro, care prin modalitatea in care cheltuie banii nu aduce plus valoare pentru cetateni si contribuabili, etc. Cred ca intr-un astfel de context trebuie discutat despre reducerea CAS, intrucat altfel nu se poate discuta despre reducerea taxelor dar mentinerea actualei forme de organizare si functionare a statului. Foarte multi contribuabili au probleme cu ceea ce primesc in schimbul sumelor platite, pentru ca nu poti plati pentru o masina si sa primesti o bicicleta, intrucat aceasta este ceea ce ofera statul risipitor. Cred ca niciodata in istoria moderna a Romaniei statul nu a fost atat de ticalos pe cat este acum.

Wall-Street.ro: Premierul Victor Ponta a declarat ca TVA e principala sursa de venituri, asa ca nu vor fi schimbari asupa acestei taxe. Ai declarat in dese randuri ca nu exista taxa sau impozit mai complicata decat TVA. Care crezi ca ar trebui sa fie principalele modificari/ajustari pe TVA?

Madalin Niculeasa: Dupa mine TVA-ul, astfel cum este reglementat la acest moment are trei probleme: raportul dintre Codul fiscal-Normele metodologice si Directiva cu privire la TVA; procedura TVA-ului si calificarea inadecvata a activitatilor economice respectiv a cheltuielilor deductibile in acest sens. Relativ la primul aspect, recomand abrogarea Normelor Metodologice intrucat acestea sunt o reminiscenta din perioada anterioara anilor 90, in termeni de deprindere, marcand astfel suvernitatea unilaterala a Minsterului de Finante si ANAF asupra raportului fiscal.

Din punctul de vedere al tehnicii legislative, in istoria legislativa a Romaniei nu a existat si nu exista Cod care sa aiba norme metodologice. In acest domeniu, Codul Fiscal si Directiva in materie de TVA sunt suficiente pentru a deslusi acest raport juridic. In ceea ce priveste procedura TVA, si aici in mare parte complicatiile vin dinspre normele metodologice dar si din modul in cascada in care este reglementata de Codul fiscal. Procedura TVA-ului din Codul fiscal, in primul rand este infinit mai complicata decat cea delimitata de Directiva in materie, iar in al doilea rand are aspecte care contravin jurisprudentei Curtii Europene de Justitie pe acest subiect. In acest sens ma refer doar la determinarea cheltuielilor deductibile. Directiva spune ca sunt cheltuieli deductibile in aceasta materie, cheltuielile facute „in scopul activitatilor impozabile”, in timp ce art. 145 din Codul fiscal vorbeste despre cheltuieli efectuate „in folosul ...”. Diferenta este semnificativa si are legatura cu sarcina probei, in sensul ca se usureaza munca functionarului public dar se ingreuneaza semnificativ activitatea contribuabilului; legislatia europeana este mult mai pro-contribuabil, usurand foarte mult sarcina probei. Nu in ultimul rand, cu privire la deductibilitatii trebuie avut in vedere diferenta dintre cheltuielile deductibile si exceptari. In legislatia europeana, tendinta este de a folosi mai mult exceptarile si mai putin deductibilitatile, daca activitatea permite acest lucru, intrucat este mult mai eficient sa stabilesti de la inceput anumite venituri sau activitati ca fiind exceptate din sfera unui anumit impozit, spre deosebire de deductibilitati unde este vorba de o birocratie proprie, in conditiile in care contribuabilul trebuie sa administreze probe pentru a dovedi ca o anumita cheltuiala este deductibila, ceea ce nu se intampla cu exceptarile. Aici este vorba despre politica legislativa.

Wall-Street.ro: Auzim in aceasta perioada argumentul potrivit caruia impozitul forfetar va avantaja firmele prin reducerea costurilor de contabilitate. Cum caracterizezi raportul contabilitate – fiscalitate din punct de vedere juridic, in mod general sau specific pe un anumit segment al fiscalitatii?

Citeste si:

Madalin Niculeasa: Acesta este unul dintre domeniile in care statul trebuie sa se reinventeze, intelegand ca este anormal ca abordarea contabila sa predomine asupra celei fiscale respectiv comerciale. Raportul firesc este mai intai tranzactia comerciala, apoi efectul fiscal si in final documentarea contabila. Contabilitatea are propriile sanctiuni care nu ar trebui sa se rasfranga asupra celor fiscale sau comerciale, astfel cum se intampla astazi la noi. De prea multe ori, organele fiscale refuza caracterul deductibil al anumitor cheltuieli intrucat anumite aspecte contabile nu ar fi in regula, ceea ce este contrar inclusiv jurisprudentei Curtii Europene de Justitie care a stabilit ca in materie de TVA, spre exemplu, fondul domina forma. Contabilitatea are rolul ei si unul important dar nu poate afecta ceea ce se intampla inainte, adica nu poti cere contabilitatii sa determine efecte comerciale respectiv efecte fiscale. Am sa dau un exemplu cu amortizarea bunurilor, cand de foarte multe ori am intalnit in mediul comercial perceperea ca distrugerea unui bun amortizat nu mai da dreptul la daune-interese civile. Din punct de vedere juridic, o astfel de abordare este total straina de rigoarea juridica.

Asa-zisa dezbatere despre fiscalitate rostogoleste de ani de zile aceesi minge: cum facem sa extindem baza de impunere.

Wall-Street.ro: Ai pledat constant pentru obiectivitate in mediul fiscal. Cum comentezi raportul rigorizitate-subiectivitate in dezbaterea actuala despre fiscalitate?

Madalin Niculeasa: In primul rand la noi asa-zisa dezbatere despre fiscalitate rostogoleste de ani de zile aceesi minge: cum facem sa extindem baza de impunere. Discutia este una absolut subiectiva, urmarind doar interesul statului, meschin si pervertit, acela de a strange fonduri la buget astfel incat administratori ineficienti si necalificati sa aiba ce cheltui, si nu este obiectiva intrucat nu priveste in mod egal sau proportional (depinde ce forma de justitie acceptam: distributiva sau comutativa) relatia interese publice-interese private. Discutia este acest subiect este ca o casa vopsita si revopsita la infinit, fara ca peretii sa fie indreptati sau remodelati. Subiectivitatea abordarii afecteaza si rigurozitatea si proprietatea termenilor. Am sa dau exemplu cu impozitul forfetar, care juridic este construit pe asa-zisa prezumtie, care pentru a fi constitutionala trebuie sa fie cat mai apropiata de realitatea faptica. Or in acest context nu am auzit pe nimeni sa se preocupe sa confere prezumtiei care sta la baza impozitului forfetar caracterul real, concret si actual.

Remodelarea statului trebuie sa priveasca si abordarea instantelor judecatoresti.

Wall-Street.ro: Fiscalitatea are o natura contextuala in sensul ca aceasta impreuna cu politica monetara contribuie in mod la considerabil la realizarea politicii economice. BNR a dat semnale pozitive economiei prin reducerea dobanzii de politica monetara. Este binevenita o relaxare fiscala in acest context?

Madalin Niculeasa: Relaxarea fiscala (cum ii spui tu, eu i-as spune remodelarea statului) poate fi privita din doua perspective: cantitativ, cum se procedeaza acum cand se vorbeste despre CAS la chirii, de impozit forfetar, etc., adica de cresterea bazei de impunere fara nimic altceva, sau calitativ care poate insemna chiar si pastrarea actualei cote de impunere dar prin modificarea birocratiei si a procedurii fiscale. Prefer un impozit mai mare, peste medie, dar cu o procedura birocratica constructiva si eficienta, care sa nu permita organului fiscal sa aiba abordari subiective si de rea-credinta. Sa nu devenim prizonierii unei iluzii prezente, pricinuite de faptul ca avem impozit de 16% dar birocratia permite organului fiscal in mod unilateral si nefundamentat sa respinga cheltuieli deductibile, etc. Aici remodelarea statului trebuie sa priveasca si abordarea instantelor judecatoresti, care uneori sunt prinse de pozitia statului, ignorand prea usor pozitia contribuabilului. As prefera un impozit de 20% dar cu mai multe exceptari decat deductibilitati, cu o intelegere a principiului autonomiei de gestiune care permite contribuabilului sa-si aprecieze in mod suveran nevoile, etc.

Wall-Street.ro: Ca jurist, lucrezi cu investitorii straini. In contextul declinului puternic al investitiilor straine directe, care sunt principalele observatii pe care le ai, ca avocat, pornind si de la dialogurile cu clientii tai, companiile straine?

Madalin Niculeasa: Un singur aspect este relevat de aceste discutii: statul a devenit unul exclusiv politic, preocupat prea mult de interese pur politice, instrainandu-se astfel de mediul real. Compromisul politic a pasrat intacta scena politica dar a compromis total mediul economic. Ticalosenia despre care vorbeam mai sus vine si din aceste deprinderi, acelea de a trata cu mijloace politice probleme tehnice si reale.


Wall-Street.ro: Care crezi ca sunt solutiile practice pe care Guvernul poate sa le puna in practica pentru a creste gradul de conformare in cazul TVA?

Madalin Niculeasa: Conformitatea voluntara este o chestiune de educatie si deprindere. Oricate departamente antifrauda va infinta statul, oricate infractiuni va reglementa, niciunul dintre aceste aspecte nu va contribui in acest sens. Exista o propensiune naturala a contribuabilului spre eficientizare fiscala dar si spre comoditate fiscala, ceea ce se traduce printr-o relatie clara, fara incidente si accidente cu organele fiscale, astfel incat omul sa poata dormi noaptea linistit. Daca nu se face nimic in acest sens, pentru a-i lasa contribuabilului inclinatia spre eficientizare fiscala (se poate citi si autonomia de gestiune) cat mai intacta, respectiv pentru a-i creste gradul de comoditate fiscala, conformarea voluntara nu numai ca nu va creste dar va descreste intrucat contribuabilul mai bine plateste un avocat/consultant destept pentru a-i rezolva problema decat sa plateasca in plus la stat.

Wall-Street.ro: In final, ne propui alte comentarii juridice privind relatia stat-contribuabil si efectele acestei relatii asupra evaziunii fiscale?

Madalin Niculeasa: Societatea noastra este una care traieste sub mantia „reglementarii penale”, in sensul ca prea des faptele contribuabilului sunt considerate infractiuni, si prea rar exista consecinte patrimoniale. Intr-o societate contemporana care se ghideaza si dupa interese patrimoniale, apreciez ca sanctiunile ar trebui sa fie mai des de ordin patrimonial (confiscare, amenzi, penalitati) si nu neaparat de ordin penal. Un stat ca al nostru cu nevoi nemasurate are mai degraba nevoie de reurse patrimoniale si de agenti economici care sa ramana in piata, decat de contribuabili in inchisoare. Pericolul social al neconformarii voluntare poate fi sanctionat pe cale patrimoniala si mai putin pe cale penala.