Codul Insolventei, adoptat prin ordonanta de urgenta de Guvern la inceputul acestei luni si aspru criticat de profesionistii din domeniu, va aduce cateva modificari importante in practica. wall-street.ro a discutat cu Ioan Dumitrascu, partener PeliFilip, despre problemele, punctele forte, dar si impactul pe care acest Cod al insolventei il va avea in practica.
“Prima problema a Codului Insolventei tine de o cutuma a legiferarii, de modul in care a aparut - Ordonanta de Urgenta din 2 octombrie a luat toata piata prin surprindere. Speram ca dezbaterea publica a proiectului sa fie mai bine organizata si mai transparenta”, spune Ioan Dumitrascu, partener Peli Filip, care a mentionat ca printre motivele pentru care se astepta o dezbatere publica serioasa a proiectului este finantarea acordata de Banca Mondiala pentru realizarea sa.
“S-a lucrat un an la acest proiect si ne-am fi asteptat la o dezbatere publica intensa de minimum 2-3 luni”, a mai spus Dumitrascu. El a mentionat ca un alt motiv pentru care piata se astepta la o dezbatere publica serioasa este si faptul ca insolventele sunt un domeniu al economiei foarte pregnant, astfel ca aceasta reglementare are un impact direct si indirect in economie.
Citeste si:
O alta problema apare la notele de fundamentare, care, din nefericire, nu sunt bazate pe cifre, pe analize, ci reprezinta doar o sinteza de idei.
“Oficialii care au aprobat acest act normativ trebuie sa explice, sa comunice ce au dorit cand au introdus noi reglementari, care este scopul lor”, spune Dumitrascu, care completeaza: “intra in vigoare un act normativ, fara a fi insotit de note de fundamentare si explicatii pertinente, si apoi incepi sa te gandesti cum functioneaza. Este interesant ca provocare intelectuala, dar, in acelasi timp, a devenit obositor sa explici continuu clientilor ca sunt prevederi neclare. In Romania prea multe prevederi dintr-o lege se clarifica de-abia dupa 1-2 ani de practica, dupa ce apar hotarari judecatoresti suficiente”.
O alta problema este ca ordonanta va intra in vigoare pe 25 octombrie, prevazand expres ca se aplica si procedurilor de insolventa aflate in derulare. In mod normal ar fi trebuit sa contina norme tranzitorii care sa lamureasca ce se intampla cu procedurile in curs. Prin urmare, avocatii identifica in prezent structuri care sa impace vechea si noua lege. Este de vazut si ce se va intampla cu exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului pe acest subiect.
Citeste si:
Reglementarea procedurilor de pre-insolventa, o dezamagire
“Imi puneam mari sperante in reglementarile pentru aceste proceduri care ar trebui sa fie raspunsul pentru debitori in dificultate, dar care nu sunt in insolventa”, spune Dumitrascu.
Din nefericire, noul Cod al Insolventei nu aduce o rezolvare a problemelor care apareau in mandatul ad-hoc si concordatul preventiv, doua proceduri care au neajunsuri, asa ca pana acum nu au dat prea multe rezultate in practica, iar prin noul act normativ nu sunt imbunatatite.
O alta problema identificata este faptul ca sansele de reorganizare scad ca urmare a scaderii perioadei de reorganizare de la 3 ani la 1 an, dar si a faptului ca s-a impus un prag de 50% din total pentru aprobarea unui plan de reorganizare, fata de 30% cat fusese propus prin proiectul de lege inainte sa intre in sedinta de Guvern. De mentionat ca legea anterioara (85/2006) nu impunea un prag minim, ci doar votul pe categorii.
Citeste si:
De asemenea, pot aparea executari silite in timpul procedurii de insolventa, ca urmare a unei prevederi care stipuleaza ca cei care au creante care s-au nascut in timpul procedurii de insolventa pot executa silit societatea daca nu sunt platiti in 90 de zile de la scadenta creantei. S-a tot spus ca aceasta prevedere este intentionata doar in beneficiul statului care sa poata executa creantele bugetare nascute dupa deschiderea procedurii insolventei. Avocatul remarca insa ca nu numai statul poate avea titluri executorii si incepe deci o executare silita. De norma respectiva pot beneficia si alti creditori care au titluri executorii aparute dupa deschiderea insolventei, de exemplu furnizori care au primit biletele la ordin, CEC-uri, cambii, cei care au incheiat contracte bancare sau de leasing dupa deschiderea procedurii, sau chiar creante din contracte de asistenta juridica aparute dupa inceperea insolventei. In mod logic, executarea acestor creante nascute in timpul procedurii are sanse mari sa pericliteze supravietuirea societatii insolvente.
Citeste si:
Executarile silite din timpul procedurii aduc insa si semne de intrebare: “Cum se vor da banii? In ce ordine? Cu ce prioritate? Sunt intrebari la care va trebui sa raspundem pana pe 25 octombrie”, spune Dumitrascu.
Modificari pozitive
Se reglementeaza clar ca o finantare data dupa deschiderea procedurii insolventei este prioritara la rambursare si se reglementeaza modul in care va fi garantata. Totusi, este foarte probabil ca o noua finantare va dobandi rangul de prioritate dorit doar in urma unor negocieri intre noul finantator si creditorii garantati existenti.
De asemenea, avocatul mentioneaza ca o alta imbunatatire adusa de Cod este ca s-au introdus obligatii de informare in plus in favoarea creditorilor. "S-a introdus o interdictie pentru organizatorii de licitatii publice de a nu respinge de plano participarea firmelor aflate in insolventa. Totusi, organizatorul licitatiei poate impune conditii financiare care pot exclude indirect astfel de firme."
Citeste si:
O alta modificare pozitiva, in opinia avocatului, este ca bancile pot retrage banii din cash collateral de indata ce se deschide procedura insolventei fata de debitorul lor.
Ce impact va exista in practica
“Estimam ca in cazul debitorilor cu o structura a creditorilor cat de cat compacta, in care exista un nucleu de creante garantate care reprezinta peste 50% din totalul creantelor, vor fi frecvente negocierile bilaterale soldate cu esalonarea platilor pe un termen mai lung de un an”, spune Dumitrascu.
Avocatul spune ca noul Cod al Insolventei va determina si o regandire a felului in care se structureaza planul de reorganizare. Din cauza nevoii de a genera bani rapid in termenul de reorganizare de un an, Dumitrascu estimeaza ca planurile de reorganizare vor avea in vedere o vanzare mult mai rapida a activelor non-core.
Citeste si:
“Un alt aspect nou este modul in care este numit administratorul judiciar. Astfel, administratorul judiciar nu mai este propus de debitor sau creditor, ci va fi numit de judecator dintre administratorii judiciari care au depus oferte”, spune Dumitrascu.
Rolul administratorului judiciar este crucial intr-o insolventa. El este cel care coordoneaza intocmirea inventarului si evaluarea activelor societatii insolvente, determinand practic cat din creanta unui creditor reprezinta creanta garantata si cat este creanta chirografara. Astfel, Dumitrascu marturiseste ca ii mai asteapta o presiune: “cum sa interpretam noile reglementari astfel incat creditorii majoritari sa poata in continuare sa isi impuna administratorul judiciar dorit cat mai repede dupa deschiderea insolventei”.
PeliFilip este una dintre cele mai cunoscute societati de avocatura de business de pe plan local. In zona de restructuring si insolventa PeliFilip a acordat consultanta juridica pentru trei dintre cele mai mari banci internationale - ING Bank N.V., Piraeus Bank S.A. – London Branch si The Royal Bank of Scotland N.V. - in legatura cu transferul catre un investitor german a activitatii de productie in sectorul feroviar detinute de trei societati aflate in insolventa, Astra Vagoane Arad S.A., Meva S.A. si Romvag S.A., a reprezentat interesele ING Bank N.V. in calitate de creditor in mai multe proceduri de insolventa si restructurare a unor societati importante, intre care Edy Spedition si grupul lor de firme si a asistat mai multi cumparatori de portofolii de creante neperformante in achizitionarea unor astfel de active depasind 50 milioane euro de la Unicredit si Alpha Bank, printre altele.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
