Economistii si consultantii au reactionat dur dupa ce Guvernul a anuntat o avalansa de masuri fiscale care pe de-o parte inaspresc fiscalitatea si ameninta sa destabilizeze bugetul, iar pe de alta parte au un puternic iz electoral. Vestea buna, reducerea CAS, este pastrata pentru a doua parte din 2014, an in care se va duce lupta pentru prezidentiale.

Acestea sunt cele mai importante masuri anuntate de Guvern in urma negocierilor cu FMI:

  1. Guvernul va creste cu 25% redeventele pentru resursele naturale, cu exceptia celor de petrol si gaze
  2. Salariul minim brut va fi majorat anul viitor in doua etape, pana la 900 lei
  3. Guvernul va opera si cresteri salariale individuale, dar nu pentru toti bugetarii, fiind tintiti profesorii debutanti si medicii rezidenti
  4. Va fi introdusa o acciza de 7 eurocenti la litrul de carburant
  5. Nivelul CAS va fi redus cu 5 puncte din semestrul II 2014 daca Guvernul identifica resurse
  6. Accizele vor fi indexate de la 1 ianuarie 2014 in functie de rata inflatiei si nu de cursul de schimb
  7. Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru constructiile speciale exceptate pana acum, cum ar fi parcarile si piscinele, in cazul in care sunt detinute de persoane juridice

Practic, cea mai asteptata veste despre fiscalitate, reducerea CAS, a fost amanata pana in anul electoral 2014, desi aceasta nu a fost prevazuta in buget, fiind conditionata de colectarea mai multor venituri.

Lucian Isar: Masurile care au fost impuse de autoritatile romane in negocierile cu FMI sunt pur si simplu impotriva economiei Romaniei

Analistul Lucian Isar considera ca aceste masuri favorizeaza electoratul PSD, dar doar la nivel de iluzie monetara.

"PSD da impresia cresterii veniturilor, pe ideea "sefu' da porcu' ", surprinsa de antropologia sociala. Este o iluzie monetara pentru ca aceasta crestere minora va fi invalidata de cresterea preturilor antrenata de cresterea accizelor", a explicat Isar.

In plus, masurile de majorare a pensiilor si salariilor ar putea frana cresterea economica, estimata de FMI la 2,2% anul viitor.

"Ar fi o surpriza placuta, date fiind derapajele economice de la programul initial de guvernare, ca stagnarea economica a Romaniei sa fie la 2% si nu mai jos. Agricultura nu salveaza raportarea INS-ul in fiecare an", avertizeaza Lucian Isar.

Aprecierea legata de "stagnarea" economica in jurul cifrei de 2% este confirmata partial si de economistul sef al ING Bank, Vlad Muscalu. ING estimeaza pentru acest an o crestere economica de 2,5%, insa daca excludem efectul agriculturii in PIB ar avansa cu doar 1,5%.

Pentru 2014 banca mizeaza pe o crestere si mai mica, de 2%, in contextul in care efectul de baza din agricultura va trage economia in jos. Fara a lua in calcul sectorul agricol, cresterea economica ar accelera insa la 2,7% anul viitor.

De abia in 2016, crede Muscalu, cresterea economica se va apropia de potential, prognoza fiind de 4,3% din PIB.

"Romania are un potential de crestere de circa 4-5% din PIB, dar volatilitatea de care a dat dovada produsul intern brut ne poate duce usor la acest nivel, in pofida masurilor anuntate de Guvern. Nu cred ca masurile de majorare a pensiilor si salariilor pot ameninta potentialul economic, insa pe termen lung astfel de masuri pot frana cresterea economica", subliniaza Muscalu.

Si profesorul de economie Dan Armeanu crede ca estimarea de crestere economica pentru anul viitor este optimista, pentru ca performanta economiei s-ar putea duce spre 1% daca nu vor fi atrase fonduri structurale.

"Economia nu are cu ce sa se finanteze, intrucat creditarea nu si-a revenit si acest lucru tine de dobanzi, fondurile structurale nu sunt absorbite, iar investitiile straine directe sunt la minimul ultimilor 10 ani", subliniaza Armeanu.

Banca centrala incearca in prezent sa stimuleze creditarea printr-o politica de relaxare monetara, in contextul in care a taiat dobanda cheie pentru a patra sedinta la rand, pana la minimul istoric de 4%.

In plus, Armeanu considera ca Guvernul se confrunta acum cu o crestere economica ce nu se vede in venituri. "Adancimea exporturilor este mica si acestea nu reusesc sa genereze suficiente venituri, intrucat Romania importa mult pentru a exporta mai departe, in timp ce agricultura este in mare parte nefiscalizata", spune Dan Armeanu.

Pe de alta parte, reducerea cu 5% a CAS ar fi o masura foarte buna din punct de vedere economic in opinia profesorului de economie, "dar va exista un gol de venituri de 6-12 luni".

Dupa aceasta perioada, insa, veniturile de pe urma reducerii CAS vor creste.

Insa in prezent si in asteptarea anului electoral, Guvernul este intr-un cerc vicios, iar "evaziunea este punctul fix in acest cerc".

Armeanu: Este inadmisibil sa cresti taxele si impozitele pentru a sustine o institutie ineficienta ca ANAF

Despre cresterea pensiilor si a salariului minim s-a pronuntat foarte vehement managing partner-ul RSM Scot, Dan Schwartz, care a precizat ca un astfel de anunt, fara a fi precizate sursele pentru acoperirea acestei cheltuieli, tine mai mult de o strategie politica.

Dan Schwartz: Toate aceste masuri denota o anumita abordare politica si anunta apropierea alegerilor.

"Cresterea salariului minim este o masura total gresita pentru ca in termeni reali inseamna o crestere a costurilor cu forta de munca pentru mediul de afaceri, in conditiile in care productivitatea nu se modifica", a concluzionat Schwartz.

De fapt, cresterea salariului minim brut de la 800 de lei la 900 de lei are ca efect cresterea venitului net al angajatului cu aproximativ 70 de lei. Pe de alta parte, in ceea ce priveste efortul angajatorului pentru sutinerea cresterii salariului minim, costurile salariale ale angajatorului se vor majora cu aproximativ 13% comparativ cu situatia actuala, potrivit calculelor realizate de Bogdan Gheorghiu, senior tax manager in cadrul Mazars Romania.

Sursa foto: http://www.freedigitalphotos.net/

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri