“Imi place sa cred ca a iubi pe cineva inseamna sa-i placi si punctele slabe, iar noi am reusit sa ne apreciem fiecare inclusiv slabiciunile”, imi spune Jean-Pierre Vigroux, 59 de ani, unul dintre cei mai influenti consultanti din piata de consultanta. Managing partner la Mazars Romania, Jean-Pierre Vigroux (foto sus) este unul dintre expatii care cunoaste foarte bine piata romaneasca: a venit in Bucuresti in 1991, ca partener la Coopers & Lybrand, apoi a condus biroul local al PricewaterhouseCoopers, iar din 2008 administreaza operatiunile Mazars.

Il intalnesc pe Jean-Pierre Vigroux in cadrul unui interviu dublu alaturi de René Schöb, cel care anterior fuziunii Mazars-Adevaris a fost managing partner Adevaris si acum conduce departamentul de taxe al Mazars, iar discutia incepe cu o minge ridicata la fileu celor doi consultanti: “Care este principala slabiciune pe care o percepeati fiecare dintre voi la cealalta companie?”. “Un punct slab al celor de la Mazars era, in opinia mea, ca nu sunt atat de puternici pe zona de taxe, un gol pe care il acoperim deja dupa fuziune”, raspunde elvetianul René Schöb, consultant specializat in fiscalitate. Cat despre parti mai bune, el ii simtea pe fostii rivali de la Mazars ca fiind foarte puternici in piata de audit, cu o abordare personala in relatia cu clientii. De cealalta parte, Jean-Pierre Vigroux raspunde printr-o gluma care ascunde, totusi, un talc despre rigoarea si chibzuinta specifice organizatiilor elvetiene. “Slabiciunea companiei Adevaris era ca angajatii isi plateau cafeaua de la birou, lucru care nu se mai intampla dupa fuziune. Cafeaua este gratuita la Mazars!”, zambeste consultantul francez care subliniaza trei avantaje competitive ale Adevaris: seriozitatea specifica unei companii germane, expertiza pe taxe si experienta profesionala in domeniul succesiunilor.

Cele doua parti au inceput sa discute despre integrarea Adevaris in compania Mazars in urma cu 18 luni la un pranz in restaurantul "La Cantine de Nicolai: din Capitala. “Cunoscandu-ne fiecare punctele forte si pe cele slabe, ne-a fost usor sa facem acest pas. Ne-am dat seama ca ambele organizatii au o abordare culturala comuna. Poate imi vei spune ca sunt naiv, dar nu a fost o fuziune dificila, iar tot procesul a fost transparent, cu un due-dilligence prin care fiecare entitate s-a uitat cu atentie la cealalta, cu intrebarile si ingrijorarile caracteristice unui mariaj”, afirma Jean-Pierre Vigroux, cel care conduce acum o companie de consultanta cu 160 de angajati, cu 40 de mai multi dupa fuziune.

Dupa primele doua luni de operatiuni comune, conducerea Mazars si-a propus sa factureze 6,5 milioane de euro in anul fiscal 2013-2014, un obiectiv care reprezinta, dupa calculele lui Vigroux, “aproape un sfert din veniturile cel mai mic jucator din Big Four”. “Obiectivul nostru este sa devenim prima alternativa la Big Four. Acum ne este mai usor sa contractam clienti care vor mai mult de la noi. De exemplu, un client ne-a propus sa mobilizam 10 angajati prin outsourcing, lucru care nu era posibil inainte de fuziune.”

Teoria si experienta din businessul romanesc ne arata ca o fuziune creeaza in anumite industrii sinergii care sporesc profitabilitatea companiei rezultate. Este si cazul consultantei, o piata in care profiturile se duc exclusiv in conturile partenerilor care conduc companiile? “Estimam ca vom avea o marja de profit mai buna, dar nu neaparat ca urmare a reducerii de costuri prin fuziune, ci prin cresterea veniturilor datorita clientilor internationali”, raspunde Jean-Pierre Vigroux, fara a preciza profitul prognozat.

Marjele de profit sunt de aproximativ 20-30% in consultanta financiara si audit, potrivit informatiilor din piata. In ceea ce priveste distributia veniturilor, cea mai mare felie din onorarii apartine serviciilor de outsourcing (40%), urmate de audit (35%), taxe (15%) si legal (10%). “Observ o scadere dramatica a onorariilor mai ales in audit, iar cererile institutiilor de reglementare au crescut foarte mult. Documentarea si eforturile consultantilor sunt mai mari acum, dar nu ne plangem. Avem, totusi, si vesti bune: serviciile de outsourcing cresc foarte frumos. Clientii ne cer tot mai des sa avem grija de contabilitatea si de problemele fiscale, in conditiile in care companiile decid sa-si inchida sau sa-si subdimensioneze departamentele financiare”, afirma Jean-Pierre Vigroux, care este completat de René Schöb, in opinia caruia un numar tot mai mare de proiecte de audit sunt contractate la nivel regional de doi-trei ani incoace. “Acum va fi mai usor sa jucam in grupul companiilor care pot oferi servicii de audit international.” In al doilea rand, René Schöb (foto) observa ca clientii au nevoie mai degraba de proiecte punctuale care trebuie sa fie incheiate mult mai rapid si eficient, ceea ce se traduce printr-o presiune pe onorarii. “Acest lucru nu mai permite marilor companii de consultanta sa aloce, spre exemplu, zece oameni intr-un proiect, ci trebuie sa fie eficiente.”

Mini dublu-interviu cu Jean-Pierre Vigroux si René Schöb

Wall-Street.ro: In calitate de consultanti, preferati sa lucrati cu o firma mare sau alaturi de companii antreprenoriale?
Jean-Pierre Vigroux:
Fiecare client iti genereaza o placere particulara atunci cand reusesti sa ai o relatie apropiata. Pentru mine, antagonismul real este intre companii pentru care vreau sa lucrez si cele cu care refuz sa colaborez. Totusi, constat ca un antreprenor te percepe ca un sfatuitor apropiat al afacerii sale, in timp ce companiile apeleaza la consultanti pentru servicii specifice.

Citeste si:


René Schöb:
Marile companii se afla acum intr-un proces continuu prin care isi invata managerii sa fie tot mai mult antreprenori, asa ca nu mai vad foarte multe diferente intre multinationale si firmele locale, precum erau inainte de 2008.

Wall-Street.ro: Cat de mult va place sa lucrati cu institutiile guvernamentale?

Jean-Pierre Vigroux: Am avut foarte multe proiecte cu statul in primii ani petrecuti in Romania. De fapt, tocmai de asta am si venit in Romania: un contract de privatizare din vremea guvernarii Petre Roman. A fost cea mai buna perioada din viata mea. O tara era in constructie, iar experienta prin care am trecut a fost senzationala: veneam din capitalism si vedeam cum ia nastere o economie de piata. Am lurcat, de asemenea, pentru guvernul francez in privatizarile de la finele anilor ’80.

René Schöb: La Adevaris nu am fost implicat in proiecte in care sa fi lucrat de partea guvernului. Evident, am colaborat de partea cealalta a negocierilor, pentru companii mari care sunt investitori straini in Romania.

Wall-Street.ro: CAS reduse sau TVA scazuta de la inceputul anului 2014. Care credeti ca este mai buna masura fiscal pentru mediul de business?

Jean-Pierre Vigroux: Consider ca aceasta decizie trebuie luata dupa consultarea mediului de business si dupa mai multe simulari cu scenario diferite. Privind din exterior, un TVA mare mare are efecte inflationiste, iar reducerea CAS ar crea un avantaj companiilor care vor lucra tot mai mult legal. Urasc situatiile, care sunt tot mai frecvente, in care angajatorii isi platesc angajatii la negru, salariile se dau in plic, creand o competitie nesanatoasa companiilor care au un comportament economic corect. Prioritatea mea ar fi transparenta si etica din punct de vedere fiscal.

René Schöb: Din punctul meu de vedere, niciuna dintre cele doua masuri nu se va infaptui. Reducerea TVA ar avea un impact mai bun in economie, in timp ce cresterea CAS ar avea un impact mai mare in bugetul de stat. (n.red.: interviul a fost acordat inainte ca Guvernul sa anunte ca va reduce CAS abia in vara anului 2014, fara nicio reducere a TVA; rezulta deci ca René Schöb a avut dreptate.)