"Pe baza datelor disponibile din bilanturile companiilor din Romania, largirea bazei de impozitare pentru impozitele pe proprietate prin includerea structurilor speciale si, in consecinta, impozitarea tuturor constructiilor aflate in bilanturile companiilor, pare a avea un impact mult mai mare decat cel luat in calcul de catre Guvern in construirea bugetului", se arata in opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de buget pentru 2014, potrivit Mediafax.

Potrivit unor surse din piata, Consiliul Fiscal a calculat un impact mai mult decat triplu fata de suma anuntata in proiectul de buget, de circa 488 milioane lei, din impozitarea constructiilor speciale.

Pe de alta parte, Consiliul Fiscal atrage atentia asupra dificultatilor de interpretare ale noii reguli de transformare a nivelului accizelor (definit in euro) in moneda nationala, in special in ceea ce priveste proiectia incasarilor din accize in anii urmatori.
Consiliul arata ca nivelul implicit al cursului utilizat pentru transformare in 2014 este 4,5223 X 1,0477= 4,7380 lei/euro.

"Este usor de imaginat o situatie in care cursul de schimb publicat de Banca Centrala Europeana la 1 octombrie 2014 ar avea valoarea, de exemplu, de 4,47 EUR/RON, mai apreciat decat nivelul de la 1 octombrie 2012 (4,5223, folosit in calculul accizelor in 2013), dar mai depreciat decat cel de la 1 octombrie 2013 (4,4585, curs inferior celui anterior si care atrage conform noii reguli indexarea cu inflatia) si perfect consistent cu ipoteza de curs mediu utilizat in fundamentarea bugetului pe 2014 (4,45). Daca pentru 2015 calculul accizelor in lei s-ar realiza la acest curs, aceasta ar implica, ceteris paribus, o diminuare a veniturilor din accize cu 4,47/4,7380 X 100-100=-5,65% comparativ cu nivelul acestora proiectat pentru 2014, pierderi de venituri avand loc pentru orice curs situat in intervalul (4,4585, 4,7370), deci si pentru valori ale cursului mai depreciate chiar fata de nivelul de la 1 octombrie 2012 utilizat in pentru transformare in 2013", se explica in opinia publicata joi.

Consiliul Fiscal invita Ministerul Finantelor Publice sa clarifice ipotezele folosite in constructia proiectiei de accize pentru 2015, in conditiile in care nivelul acestora este proiectat sa creasca cu 5,9% in anul respectiv.

Consiliul Fiscal apreciaza drept realiste proiectiile de venituri aferente anului 2014, apreciind ca acestea sunt consistente cu dinamicile bazelor macroeconomice relevante si cu impactul evaluat al masurilor discretionare, cu rezervele legate de lipsa de precizie cu privire la parametrii impozitarii structurilor speciale.

De asemenea, avand in vedere intentia declarata a autoritatilor de a micsora nivelul contributiilor sociale pe parcursul anului 2014, Consiliul Fiscal constata ca impactul unei asemenea masuri nu se regaseste in proiectia bugetara curenta pentru 2014 si nici in cea pe termen lung (ceteris paribus, impactul net anualizat al unei reduceri cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator ar implica un deficit mai mare cu circa 0,5-0,6% din PIB).

Consiliul Fiscal consideta ca adoptarea unei asemenea masuri, desi in mod cert dezirabila din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibila in conditiile respectarii angajamentului de consolidare fiscala asumat (ce incumba din tratatele europene) fara identificarea unor masuri compensatorii de dimensiuni echivalente (deci de amploare), reprezentate fie de majorari/extinderi de baza de impozitare in cazul altor taxe si impozite, fie de reducerea unor cheltuieli. In opinia Consiliului fiscal, o reducere de amploare a cotelor legale de CAS, necesara din perspectiva reducerii poverii fiscale pe munca, poate fi realizata in masura in care se reduc/elimina diferentele actuale foarte mari de tratament fiscal intre diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microintreprinderi etc.).

Citeste si:

Potrivit Consiliului Fiscal, Guvernul poate analiza alternativ posibilitatea angajamentului ferm pentru o traiectorie multianuala de implementare graduala a unor reduceri de contributii sociale (ex. 0,5 – 1 puncte procentuale pe an), care ar putea fi mai usor compensate cu masuri discretionare echivalente ori eventual, acoperite ex-ante de o imbunatatire a gradului de colectare, reflectat in incasari bugetare mai mari (si implicit in deficite mai mici) decat cele programate, identificate cu prilejul evaluarii de la jumatatea anului a politicii fiscale (in speta in contextul analizei asociate Raportului semestrial privind situatia economica si bugetara).

Un astfel de plan multianual ar avea avantajul de a ancora asteptarile agentilor economici si, in ipoteza acumularii de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile in economie inca inainte de implementarea efectiva a masurilor.

In ceea ce priveste cheltuielile, proiectul de buget prevede un nivel 231,298 miliarde de lei, mai mari cu 4,87% comparativ cu anul anterior (ajustand nivelul cheltuielilor pentru cuantumul swap-urilor incluse in anii 2013 si 2014), in principal pe seama cheltuielilor aferente proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile pro-aderare (+3,7 miliarde de lei, respectiv 22,3%, in conditiile in care Guvernul anticipeaza o crestere a intrarilor anuale de fonduri europene cu circa 2,4 miliarde lei).

In contextul clarificarii ipotezelor cu privire la majorarile salariale si a indexarii pensiilor, Consiliul Fiscal nu are rezerve cu privire la traiectoria prognozata a cheltuielilor, identificand totusi o usoara supraestimare la nivelul cheltuielilor cu dobanzile (nivelul acestora implica existenta unui stoc-tampon ce poate fi utilizat in cazul unei nerealizari a veniturilor programate ori al aparitiei unor cheltuieli neasteptate)

In ceea ce priveste evolutiile pe termen mediu, atingerea obiectivului pe termen mediu (de 1% din PIB deficit structural) conform calendarului agreat cu Comisia Europeana implica o ajustare structurala semnificativa in 2015 (de 0,7 puncte procentuale de PIB), echivalenta unei reduceri cu 0,8 % din PIB a deficitului efectiv, pana la un nivel de 1,4% din PIB (cash si ESA95).

Cu toate acestea, sunt dificil de identificat masurile efective ce determina o ajustare structurala de o asemenea dimensiune in 2015 pornind de la proiectia bugetara curenta, cu atat mai mult cu cat ajustari de dimensiuni echivalente in trecut nu au putut fi implementate decat in conditiile introducerii unor pachete de masuri discretionare pe partea de venituri bugetare (cresteri de taxe ori introducerea unora noi, largirea bazelor de impozitare) sau a unor reduceri semnificative de cheltuieli, in special in zona investitiilor publice.

Consiliul Fiscal este o autoritate independenta infiintata in baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, care isi propune sa sprijine activitatea Guvernului si a Parlamentului in cadrul procesului de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare si sa promoveze transparenta si sustenabilitatea finantelor publice.