"Reglementarile actuale ii includ in categoria functionarilor publici si pe ministri. Odata cu aceste modificari se distrug elementele constitutive ale infractiunii. Practic se distruge subiectul activ", a declarat, potrivit Mediafax, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt Haineala.

Intrebata daca modificarile aduse Codului Penal ii vizeaza si pe parlamentarii suspectati ca ar fi comis fapte penale in perioada in care au fost ministri, cum este cazul lui Tudor Chiuariu, al Monicai Iacob Ridzi sau al lui Codrut Seres, presedintele CSM a raspuns: "Sigur ca da".
Presedintele CSM a spus, la finalul conferintei romano-franceze cu tema "Raporturile dintre judecatori si procurori. Rolul CSM", ca modificarile aduse Codului Penal reprezinta "un regres major in ceea ce priveste cadrul normativ penal din Romania, incepand de la modul in care au fost adoptate si terminand cu continutul lor".

Oana Schmidt Haineala a precizat ca CSM nu a fost consultat in aceasta privinta, desi, potrivit legii, ar fi trebuit sa se solicite avizul Consiliului, chiar daca el nu este unul conform.

"Este normal ca pe tot ceea ce inseamna actele pentru administrarea si functionarea justitiei, si cu atat mai mult actul de justitie in sine, sa fim consultati, si de regula aceasta este practica", a precizat presedintele CSM.

Oana Schmidt Haineala a adaugat ca, cel mai probabil, CSM nu ar fi avizat favorabil aceste modificari, dar cel putin ar fi avut ocazia sa isi expuna punctele de vedere.

Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen.

De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul luni seara, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.
Conform raportului, printr-un amendament propus si adoptat de Comisia juridica, presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede ca "prin «functionar public» se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public - n.r.)". De asemenea, "prin «functionar» se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat".

Comisia juridica a introdus un nou alineat potrivit caruia: "Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat".
Camera Deputatilor este forul decizional la acest proiect.

Totodata, Camera Deputatilor a aprobat, marti, cu 266 de voturi "pentru", 32 de voturi "impotriva" si 6 abtineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat in octombrie 2012.

Legea modifica articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

In forma aflata in vigoare, articolul prevede: "Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie pe durata maxima". Acelasi articol stabileste, la alineatul 2, ca aceste dispozitii nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.

Citeste si:

Articolul a fost modificat de Camera Deputatilor, printr-un amendament propus de Comisia juridica, astfel: "Fapta persoanei care, in exercitarea atributiilor de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public - n.r.) si care indeplineste un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea dreptului de a ocupa functia publica de care s-a folosit la savarsirea faptei pentru o durata de maximum 3 ani, calculata incepand cu data savarsirii faptei".

Si alineatul 2 a fost modificat astfel: "Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii, adoptarii sau semnarii actelor normative sau administrative, precum si in cazul incheierii unui act sau a luarii unei hotarari care sa priveasca creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara, profesionala".

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea.

Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma acestor modificari aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.

DNA a precizat ca presedintele, senatorii si deputatii, avocatii, notarii si executorii judecatoresti nu vor mai putea fi cerceta?i si sanctionati pentru infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate celor de coruptie, cum ar fi luarea de mita si abuzul in serviciu.

"Mentionam ca pe rolul instantelor de judecata se afla in curs de judecare sau in executarea pedepselor un numar de 28 de parlamentari, in cauze instrumentate de DNA", a aratat institutia, intr-un comunicat de presa.

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca va retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici, el mentionand ca "nu putem confunda Presedintia si Parlamentul cu un butic din Gara de Nord".
Seful statului a mai spus ca modificarile la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor sunt "dramatice" si "darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie" precum DNA sau ANI.

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, ca solicita rediscutarea in Camera Deputatilor a modificarilor la Codul penal si propune respingerea tuturor prevederilor interpretate in sensul unei "superimunitati" a parlamentarilor.

"Eu ii propun, ii fac o sugestie presedintelui Camerei deputatilor, Valeriu Zgonea, ca, in cazul in care nu a semnat, nu a formalizat legea votata in Camera Deputatilor si daca Regulamentul Camerei permite, sa o repuna in discutie in plenul Camerei Deputatilor, pentru o discutie transparenta, deschisa, amanuntita, cu argumente", a afirmat Crin Antonescu.

Liderul PNL a adaugat ca, daca acest lucru nu este posibil sau daca Valeriu Zgonea nu este de acord cu propunerea sa, atunci, in momentul in care proiectul va fi trimis Parlamentului de catre presedintele Traian Basescu pentru reexaminare, le va propune deputatilor liberali "sa respinga prin vot toate acele modificari care s-au adus si care pot fi interpretate ca fiind in scopul unei superimunitati a parlamentarilor".

Sapte organizatii neguvernamentale au solicitat Comisiei Europene, in urma modificarilor aduse marti Codului penal, stabilirea unui nou mecanism, suplimentar MCV, in conditiile in care, in opinia lor, "puciul impotriva statului de drept din Romania, inceput in vara anului 2012, continua in plina forta".

Solicitarea este mentionata intr-o scrisoare adresata conducerii Comisiei Europene (CE) de Freedom House Romania, Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timisoara si Centrul Roman de Politici Europene.

Potrivit semnatarilor scrisorii, dintr-o perspectiva generala, 10 la suta dintre parlamentari vor fi beneficiarii prevederii in favoarea careia au votat marti.
In scrisoare este criticata si legea privind gratierea si amnisterea generala, care, potrivit celor sapte ONG-uri, ar urma sa aiba un impact urias asupra accederii Romaniei in spatiul Schengen.