O situatie similara o intalnim si in cazul noului impozit pe constructii (introdus prin OUG 102/2013 pentru modificarea si completarea Codului Fiscal), cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014.

Odata cu instituirea acestei noi obligatii de plata in randul contribuabililor, autoritatile fiscale isi vor indeplini, probabil, unul dintre obiectivele propuse (largirea bazei de impozitare astfel incat sa se genereze bani suplimentari la bugetul de stat), insa modul de abordare a noului impozit este usor neclar, daca facem o analiza amanuntita a noilor modificari aduse Codului Fiscal. Totusi, speram ca, odata cu publicarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor respective, anumite aspecte vor fi elucidate.

Din analiza textului de lege referitor la noul impozit pe constructii, observam ca sfera de impozitare este destul de larga, atat in ceea ce priveste contribuabilii, cat si in ceea ce priveste constructiile ce vor face subiectul impozitarii. Prin urmare, pentru o determinare cat mai corecta a obligatiei de plata aferenta acestui nou impozit, este util de parcurs urmatorul flux logic de etape:

• Indentificarea contribuabilului obligat la plata noului impozit
Obligatia platii impozitului pe constructii nu revine tuturor persoanelor, ci, de principiu, cade in sarcina persoanelor juridice, asa cum sunt expres detaliate in Codul Fiscal (cu anumite exceptii, cum ar fi institutii publice pentru care efectul aplicarii noului impozit ar fi fost nul, sau asociatiile, fundatiile, etc, care desfasoara activitati de interes general si nu o activitate economica).

In cazul leasingului financiar, respectiv al celui operational, obligatia platii impozitului pe constructii revine in sarcina utilizatorului, respectiv a locatorului – in acest caz, legea nu mentioneaza expres ca impozitarea ar fi doar la nivelul persoanelor juridice, lasand loc pentru interpretari.

• Stabilirea tipului de constructie subiect de impozit
Noul impozit se aplica asupra categoriilor de constructii prevazute in grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe (aprobat de Hotararea Guvernului nr. 2139/2004, cu modificarile ulterioare). Din analiza acestor categorii se observa o paleta generoasa de constructii, ceea ce denota o proportie mare de domenii ce vor fi afectate, precum agricultura, energie, telecomunicatii, etc.

Prin urmare, majoritatea contribuabililor ar trebui sa faca o analiza interna asupra tipurilor de constructii pe care le detin, pentru a analiza in ce masura sunt afectati de noul impozit.

• Stabilirea valorii constructiilor asupra careia se va aplica cota aferenta impozitului pe constructii
Noile reglementari prevad o cota de 1,5% aplicata asupra valorii constructiilor existente in patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor. Totusi, contribuabilii trebuie sa aiba in vedere ca din aceasta valoare se exclud anumite categorii expres mentionate in Codul Fiscal, iar in anumite situatii este necesara prezentarea documentatiei care atesta comunicarea valorii catre proprietar.

Citeste si:

Din reglementarile aferente bazei impozabile, sesizam urmatoarele:
a) dorinta autoritatilor de a acoperi golurile din buget intr-un termen scurt, avand in vedere ca, pentru stabilirea bazei impozabile impusa pentru acest nou impozit se vor lua in considerare valorile constructiilor la data de 31 decembrie 2013, neexistand, practic, un ragaz oferit contribuabililor de a gestiona mai bine situatia patrimoniala, precum si alegerea unei valori cu impact fiscal mai putin impovarator;

b) pe de alta parte, avand in vedere ca anul 2013 nu s-a incheiat, unii contribuabili ar avea posibilitatea sa opteze pentru alternative de diminuare a valorii inregistrate in soldul debitor (de exemplu, incetarea unor contracte de leasing sau chiar vanzarea anumitor constructii), tocmai pentru a diminua un impact fiscal negativ (si nu numai) in anul 2014;

c) notiunea de „constructii existente in patrimoniu” nu este clar definita si, pe cale de consecinta, ar putea fi interpretat ca include atat constructiile pentru care contribuabilul are un drept de proprietate, cat si cele pentru care exista alte drepturi, de exemplu drept de folosinta (bineinteles, exceptand situatiile in care constructiile sunt supuse impozitelor si taxelor locale pentru evitarea dublei impozitari ce ar avea un impact negativ - fiscal si nu numai- la nivelul unei companii, avand in vedere sumele semnificative inregistrate in contabilitate in aceste situatii).

• Stabilirea tratamentului fiscal al cheltuielii privind impozitul pe constructii
Contribuabilii obligati la plata noului impozit beneficiaza de deductibilitatea cheltuielii privind impozitul pe constructii la calculul impozitului pe profit.

• Respectarea termenelor de plata si raportare
Contribuabilii trebuie sa se asigure ca vor calcula si declara noul impozit pana la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datoreaza impozitul, avand posibilitatea achitarii in doua transe egale (pana la datele de 25 mai si 25 septembrie, inclusiv).

Declaratia de raportare nu a fost inca publicata (fiind asteptata in perioada imediat urmatoare), astfel incat vom vedea cu ce aspecte procedurale vor trebui sa se mai confrunte contribuabilii.

In concluzie, modalitatea de crestere a veniturilor la bugetul statului ar trebui realizata in asa fel incat sistemul de taxare sa nu fie ingreunat, ci mai degraba sa existe o simplificare, astfel incat contribuabilul sa poata fi eliberat de o eventuala povara fiscala ori de procedurile administrative.

Material realizat de Ana-Maria Graure, Tax Manager Accace