Judecatorii Curtii Constitutionale (CC) arata, in motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutionale modificarile aduse Codului penal, ca legiuitorul a afectat, prin acestea, protectia penala acordata unor valori sociale deosebit de importante.
''Curtea constata ca, prin modificarile operate, legiuitorul a afectat protectia penala acordata unor valori sociale deosebit de importante. (...) In mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidenta a raspunderii penale, tocmai persoanele care ocupa functii reprezentative in stat si care exercita prerogative de putere reala, persoane ale caror fapte de natura penala produc consecinte grave asupra bunei functionari a autoritatilor publice, asupra actului decizional care priveste interesul general al societatii, si nu in ultimul rand, asupra increderii cetatenilor in autoritatea si prestigiul institutiilor statului'', se arata in motivarea deciziei de constatare a neconstitutionalitatii in cazul modificarilor la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013, potrivit Mediafax.
Citeste si:
Potrivit judecatorilor CC, desi noile dispozitii prevad ca functionarii publici "raspund penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat", sub aspectul raspunderii penale, "trimiterea la legea speciala si la dreptul comun este una iluzorie".
"In ceea ce il priveste pe Presedintele Romaniei, acesta indeplineste prerogativele si exercita competentele stabilite prin Constitutia Romaniei si alte legi, prin Administratia prezidentiala, institutie publica aflata la dispozitia Presedintelui, in temeiul Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei prezidentiale. Senatorii si deputatii sunt reprezentanti alesi ai poporului roman, exercitandu-si mandatul in serviciul poporului, in temeiul Constitutiei, a Legii nr.96/1996 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si a regulamentelor proprii de organizare si functionare", mai precizeaza judecatorii CC, in motivarea deciziei.
Citeste si:
Conform sursei citate, in conditiile in care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care detine o demnitate sau o functie publica sa-si indeplineasca cu obiectivitate atributiile care ii revin potrivit Constitutiei, si nu in scopul realizarii unor interese personale de natura patrimoniala, care sa prejudicieze interesul public, ''restrangerea sferei de incidenta a normei de incriminare a conflictului de interese genereaza importante probleme de neconstitutionalitate''.
Curtea Constitutionala a decis, in 15 ianuarie, cu unanimitate de voturi, ca modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013 sunt neconstitutionale.
Obiectiile de neconstitutionalitate au fost formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de 50 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (actualul Codul Penal si noul Cod Penal) si la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal. Astfel, CC a admis obiectia si a constatat neconstitutionalitatea articolului I punctul 5 si articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, care inlatura din categoria functionarilor publici si a functionarilor pe presedintele Romaniei, pe deputati si senatori, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantate de la bugetul de stat.
Citeste si:
"Aceste dispozitii incalca art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin.(1) si (2) care consacra principiul egalitatii in drepturi, precum si art.11 alin.(1) privind obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale", s-a aratat intr-un comunicat de presa al Curtii Constitutionale. De asemenea, judecatorii constitutionali au constatat neconstitutionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care inlatura functionarii publici din sfera subiectilor activi a infractiunii de conflict de interese si care excepteaza din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea si semnarea actelor administrative, precum si cele care privesc creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara si profesionala.
Citeste si:
"Aceste dispozitii incalca art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin.(1) si (2) care consacra principiul egalitatii in drepturi, precum si art.11 alin.(1) privind obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale", a precizat Curtea Constitutionala. Judecatorii constitutionali au constatat si neconstitutionalitatea articolului I punctul 2 si articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispozitii care reglementeaza o cauza de reducere si de inlocuire a pedepselor pentru anumite infractiuni, denumite generic "infractiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil in bani", potrivit CC.
Citeste si:
"Aceste dispozitii sunt neconstitutionale raportat la art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie referitoare la statul de drept, obligatia respectarii Constitutiei si a legilor in ceea ce priveste claritatea si previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justitie si art.147 alin.(1) si (4) din Constitutie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale", a precizat sursa citata. Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala in 12 decembrie 2013, precizand in actul transmis CC ca modificarile aduse Codului Penal, in urma carora s-ar putea concluziona ca anumite persoane "sunt deasupra legii", neputand fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept.
Citeste si:
Modificari la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justitie de anul trecut. Prin una dintre modificari, presedintele si parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal. In aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat in octombrie 2012, prin care se schimba articolul privind conflictul de interese, fiind eliminata categoria functionarilor publici. Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen. De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul cu o seara inainte, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.
Modificarile au fost contestate vehement de presedintele Traian Basescu, care a spus ca acestea sunt "dramatice" si "darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie", precum DNA sau ANI. Reactia lui Basescu nu a fost singulara. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.
La randul sau, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, sustinea ca, in urma modificarilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati". Si CSM a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a sustinut insa ca nu avea obligatia sa ceara avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii unor organizatii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
