"In conjunctura actuala, apreciez ca trebuie amanata aplicarea noilor Coduri in materie penala, avand in vedere ca infrastructura fizica nu permite desfasurarea activitatii noilor instututii aparute in noile dispozitii - judecatorul de drepturi si libertati, camera preliminara", a declarat, pentru Mediafax, decanul Baroului Bucuresti, Ion Ilie Iordachescu.

Potrivit lui Iordachescu, cheltuielile privind implementarea celor doua noi coduri sunt "substantiale", depasind 700 de milioane de lei. Mai mult, puncteaza el, pregatirea profesionala a magistratilor si a avocatilor este insuficienta pentru aplicarea corespunzatoare a acestor coduri. Astfel, se impune, in mod inevitabil, o interpretare corespunzatoare a noilor norme.

"In cadrul demersurilor pe care le-am facut, am constatat ca avocatul este marginalizat, fara a i se asigura o protectie reala. In cadrul acestor propuneri, am expus unele observatii pe marginea unor reglementari fundamentale in materie penala, fara a avea pretentia unei abordari exhaustive. Evident, pentru identitate de ratiune, este posibila formularea altor propuneri in privinta altor texte de lege din noile coduri ce urmeaza a intra in vigoare", apreciaza decanul Baroului Bucuresti.

Ion Ilie Iordachescu considera ca articolul 276 din noul Cod Penal, potrivit caruia "fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a le influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda", este unul inoportun.

"Avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul si justitiabilul pot fi trasi la raspundere penala si pedepsiti cu inchisoare daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecati de valoare, deoarece judecatorul sau organul de urmarire penala pot oricand sa reclame ca declaratiile publice au fost 'nereale', fiind facute cu scopul de a ii influenta sau intimida", este de Iordachescu.

Avocatul a adaugat ca textul de lege nu este conform cu garantiile unui proces echitabil in instrumentarea unei cauze, in conditiile in care se refera, in mod discretionar, numai la persoanele indicate in cuprinsul acestui articol, fara sa se aiba in vedere si declaratiile nereale facute de magistrati pe durata unei proceduri judiciare.

"Aprecierea caracterului 'real' sau 'nereal' al declaratiei publice se face tot de catre un organ al autoritatii publice, implicand o mare doza de probabilitate. Marginalizarea avocatului de catre legiuitor, fara asigurarea unei protectii reale a reputatiei sale, impune includerea sa in continutul acestui text de lege, alaturi de magistrat", a mai mentionat Ion Ilie Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti considera, in acest context, ca se impune revizuirea continutului acestui text de lege, in sensul exceptarii avocatului din categoria persoanelor care fac declaratii publice nereale cu privire la savarsirea de catre judecator sau de catre organele de urmarire penala a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea "respectivei cauze".

"Sunt convins ca adevaratele probleme vor aparea odata cu aplicarea acestor coduri. In acest sens, avocatii considera ca unele reglementari pot obstructiona accesul la un proces echitabil odata cu schimbarea politicii penale in privinta desfasurarii judecarii procesului precum si in privinta cailor de atac in procedura penala. Recursul in casatie fiind, in noua reglementare, cale extraordinara de atac, urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecarea in conditiile legii a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile", a conchis Ion Ilie Iordachescu.

La randul sau, avocatul Cristian Ene a declarat, pentru Mediafax, ca amanarea intrarii in vigoare a celor doua coduri ar da posibilitatea instantelor sa se organizeze administrativ mai bine, avand in vedere faptul ca apar institutii noi.

"Un termen util ar fi 1 iulie 2014, pentru a da posibilitatea institutiilor sa solutioneze de indata problemele de implementare a noilor prevederi pentru cei ce au hotarari definitive cu executare si care in lumina noilor coduri trebuie sa fie eliberati", a spus avocatul.

Citeste si:

Potrivit lui Ene, in noile coduri apare judecatorul de drepturi si libertati, respectiv judecatorul de camera preliminara, motiv pentru care vor fi necesare mai multe resurse umane pentru instante.

"Avocatii vor profita de aceste probleme de implementare, insa important este cat vor suferi justitiabilii", a precizat Cristian Ene.

Si avocatul Gheorghita Mateut spune ca intrarea in vigoare a noilor coduri ar trebui amanata, adaugand ca trebuie modificata "substantial" procedura camerei preliminare, care trebuie sa permita nu numai verificarea legalitatii, ci si a temeiniciei probelor, similar cu alte legislatii, pentru ca in instanta sa nu ajunga rechizitorii bazate pe probe insuficiente.

"De asemenea, trebuie sa se asigure exercitarea functiei de judecator de camera preliminara separat de judecatorul de fond, pentru ca altfel, asa cum este acum, institutia risca sa fie complet ineficienta", a precizat, pentru Mediafax, avocatul Mateut.

Gheorghita Mateut subliniaza si ca exista multe formulari ambigue, care lasa loc de interpretari. Mai mult, el este de parere ca numeroase texte se contrazic, ceea ce face dificila sau uneori chiar imposibila aplicarea lor.

"Din dorinta legiuitorului de a obtine cu orice pret scurtarea duratei procesului s-a omis esentialul, si anume calitatea actului de justitie. Pe de alta parte, nici durata procesului nu poate fi garantata atat timp cat interpretarile procedurilor pot conduce la confuzii in intelegerea sensurilor acestora si ingreuneaza aplicarea noilor proceduri", subliniaza aparatorul.

Noile coduri, mai sustine Mateut, va aduce "o modificare de viziune "asupra apararii, care va trebui sa-si adapteze strategiile in raport de noile reglementari ce fac din avocat "un subiect procesual distinct ce figureaza intre procuror si parti" si intaresc rolul acestuia in procesul penal.

"Acest lucru se intampla din perspectiva necesitatii rezolvarii unei dispute intre aparare si acuzare cu respectarea principiului egalitatii de sanse, in scopul aflarii adevarului, in masura in care acesta este necesar pentru solutionarea justa a cauzei penale", a mai spus Mateut.

Intrarea in vigoare a celor doua coduri - penal si de procedura penala - a starnit un intreg val de reactii, printre care si din partea presedintiei. Printre reglementarile reclamate in spatiul public se numara si cea legata de interceptari, care, spun unele voci, nu le-ar mai da posibilitea procurorilor sa asculte telefoanele persoanelor asupra carora ar exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.

In acest context, premierul Victor Ponta a anuntat ca Guvernul va aproba saptamana viitoare, miercuri, mici ajustari la Codul de procedura penala care vor clarifica si problema interceptarilor, pe baza unei centralizari care va fi prezentata vineri pe site-ul Ministerului Justitiei.

Ponta a precizat ca aceasta clarificare ar permite inceperea urmaririi penale "fata de fapte, si nu fata de persoane".