Un fleac, ne-au ciuruit! Cam aceasta pare sa fie replica de pe buzele mediului de afaceri dupa introducerea taxei pe constructii speciale, numita si taxa pe stalpi. Pe de alta parte, consultantii fiscali acuza din nou Guvernul ca a desconsiderat predictibilitatea fiscala si, mai mult, a subestimat impactul acestei noi taxe. Potrivit unor surse din piata si pe baza calculelor wall-street.ro, taxa pe stalpi ar putea sa aduca o avere la bugetul de stat, bani care probabil vor fi alocati la o viitoare rectificare bugetara ministerelor.
Artizanii noii taxe, Daniel Chitoiu si Liviu Voinea, o percep ca pe o revenire la normalitate, "eliminarea unei exceptii", pentru ca o astfel de taxa este aplicata in toata Europa. Incasarile, la un prim calcul pesimist facut de fostul ministru de Finante Daniel Chitoiu sunt modeste, de pana la 500 milioane de lei, nici macar 0,5% din veniturile estimate ca vor intra la bugetul de stat in 2014.
In realitate, taxa va goli buzunarele marilor companii cu pana la 4 miliarde de lei, potrivit unor surse din piata de consultanta, ceea ce ar insemna ca poate acoperi circa 20% din deficitul bugetului de stat in acest an.
Conform unor alte surse, doar cativa mari clienti de la o singura firma de consultanta din BIG4 ar cotiza la buget cu 400 milioane de lei. De altfel, in urma cu cateva zile, cea mai mare companie din Romania, Petrom, care a anuntat un profit record, a recunoscut ca va plati pana la 100 milioane de dolari pentru aceasta taxa pe constructii speciale, ceea ce inseamna peste 300 milioane de lei.
Citeste si:
Conform unor calcule proprii, doar cei mai mari clienti ai celor mai importante patru firme de consultanta si audit din Romania vor vira cate buget in 2014 peste 2 miliarde de lei in contul taxei pe stalpi.
Firmele din portofoliul Fondului Proprietatea ar trebui sa puna deoparte circa u miliard de lei pentru aceasta taxa, iar cea mai optimista estimare a incasarilor din aceasta noua taxa vizeaza 4 miliarde de lei. Pana acum, cele mai multe estimari au luat in calcul doar activele din patrimoniul marilor colosi din energie si telecomunicatii.
In realitate impozitul va fi aplicat pentru constructii precum centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, centrale termoelectrice si nuclearo - electrice, piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare, rampe de incarcare - descarcare, cosuri de fum si turnuri de racire, iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine; ecluze si ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultura, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc), linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, constructii pentru transportul energiei electrice, canale de irigatii.
Citeste si:
Dupa cum se observa din lista constructiilor speciale, impozitul nu va ocoli afacerile din constructii sau agricultura si, cel putin in mod teoretic, va da o palma grea si micilor afaceristi.
Tot micile afaceri din agricultura vor fi lovite de la 1 aprilie si de introducerea accizei suplimentare la motorina. Fermierii care detin jgheaburi pentru piscicultura, helestee sau canale de irigatii primesc astfel doua taxe dintr-o lovitura.
De unde vine eroarea de calcul in ceea ce priveste incasarile la buget?
La o estimare de incasari de 488 milioane de lei, asa cum este trecuta in buget aceasta taxa pe cladiri speciale, impactul asupra mediului de afaceri nu parea atat de masiv, dar pana sa iasa la iveala opiniile si calculele consultantilor fiscali, Guvernul a si modificat Codul Fiscal, in 17 noiembrie 2013 mai exact, pentru ca aceasta noua taxa sa se aplice de la 1 ianuarie.
Citeste si:
Impozitul pe constructii speciale de 1,5% va fi aplicat asupra valorii contabile brute a cladirilor din patrimoniul companiilor, altele decat cele pentru care se plateste impozit local.
Cel mai probabil, cifra anuntata initial de Daniel Chitoiu, de aproape 500 milioane de lei, a fost suma necesara pentru a acoperi in fata FMI-ului un gol in buget.
"Din experienta de pana acum, reisese clar ca cei de la Ministerul de Finante nu sunt capabili sa faca un calcul de impact pentru o masura fiscala pe care o anunta. De cele mai multe ori arata de parca un scolar de clasa a 6-a pune pe harti niste cifre, care nu se vor adeveri", spune un consultant fiscal.
De altfel, studiile de impact realizate in tarile civilizate tin cont si de intrarile sau iesirile de investitii care vor avea loc in urma masurii fiscale ce se doreste a fi introdusa. In Romania, insa, vorbim doar de un calcul aritmetic pentru ca incasarile la buget sa se alinieze la cerintele FMI.
Citeste si:
Din aceasta cauza va fi introdusa si acciza la motorina de la 1 aprilie, desi doar din impozitul pe constructii speciale ar putea fi obtinute peste 3 miliarde de lei in plus fata de cifrele trecute in buget. Conform FMI, in 3 luni cat timp acciza la motorina a fost amanata, golul la buget va ajunge la 1,1 miliarde lei.
Daca facem un calcul la fel de simplu precum cele realizate de specialistii de la Finante vedem ca, daca se estima corect impactul taxei pe stalpi, acciza la motorina putea fi amanata mai bine de trei trimestre, ca sa nu spunem tot anul.
Ramane de vazut insa ce se va intampla din a doua parte a anului cu sumele neprevazute ce vor fi incasate din aceasta taxa pe constructii speciale. Estimarea gresita va lasa loc unei relaxari fiscale sau banii suplimentari vor fi alocati suplimentar unor ministere printr-o rectificare bugetara?
Citeste si:
Daca vrei sa discuti cele mai recente modificari legislative, precum si evolutiile anticipate pe termen scurt si mediu, atunci trebuie sa participi la conferinta Fiscal 2014. Tot ce trebuie sa faci pentru a participa la conferinta este sa completezi formularul disponibil aici.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
