Noul Cod Penal: aspecte generale

Desi au fost aduse in Codul penal multe infractiuni din legile speciale, ca de exemplu fraudele prin sisteme informatice, preluate din Legea 161/2003 sau infractiunea de constituire de grup infractional organizat, preluata din Legea 39/2003), au ramas totusi multiple infractiuni reglementate in legi speciale (ex. cele privind functionarea societatilor comerciale din Legea 31/1990 sau infractiunea de spalare a banilor din Legea 656/2002). Asadar, ca instrument de cunoastere a legii penale, Codul penal nu este suficient, fiind inca multe legi speciale care contin dispozitii de drept penal (incriminare de infractiuni), modificate si ele odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod penal. Spre exemplu, pe langa cele anterior mentionate, Legea 78/2000 privind faptele de coruptie subzista, cu modificari importante, cum ar fi trecerea cumpararii de influenta in Codul penal sau largirea sferei persoanelor avand calitati speciale care savarsesc luarea de mita si trafic de influenta in privinta carora pedeapsa este majorata cu o treime: de la judecatori, procurori, politisti la persoane care exercita o functie de demnitate publica (ex. deputat, senator) si membrii instantelor de arbitraj.

Apoi, din punct de vedere procedural, trebuie cunoscut faptul ca pe langa Cod s-au mentinut – cu modificari – legile care reglementeaza organizarea structurilor specializate de Parchet: OUG 43/2002 privind DNA, Legea 508/2004 privind DIICOT, fiind relevante dispozitiile procedurale de competenta a acestor structuri. Spre exemplu, dupa multiple fluctuatii, evaziunea fiscala care a cauzat un prejudiciu de peste 1 milion de euro a reintrat in competenta DNA, cu exceptia situatiei in care evaziunea fiscala a fost comisa de un grup infractional organizat, cand competenta revine DIICOT. Tot cu titlu de exemplu, DIICOT instrumenteaza urmaririle penale pentru fapte anume mentionate in lege, comise de un grup infractional organizat, cum sunt bancruta frauduloasa, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, inselaciunea, delapidarea, care au produs un prejudiciu de peste 500.000 Euro.

Totodata, o noutate adusa de Codul de procedura penala sub aspectul competentei instantelor de judecata consta in reglementarea competentei de prima instanta a tribunalului pentru cauze in care urmarirea penala a fost efectuata de DNA sau DIICOT, daca din alte motive prevazute de lege competenta nu apartine unor instante superioare. Aceasta reglementare difera fata de situatia anterioara in care, faptul ca DNA sau DIICOT au efectuat urmarire penala nu avea o semnificatie asupra competentei instantelor. Modificarea reflecta importanta deosebita pe care o au cazurile instrumentate de DNA sau DIICOT.

Sintetizand informatiile noi utile pentru mediul de afaceri, in privinta infractiunilor contra patrimoniului, remarcam doua aspecte de mare interes: scaderea drastica a pedepselor si stingerea actiunii penale prin impacarea partilor.

Noul Cod Penal: Pedepse

In privinta pedepselor, exemplul cel mai elocvent este la infractiunea de inselaciune: de la un regim sanctionator cuprins intre 10 si 20 de ani inchisoare in situatia cauzarii unei pagube de peste 200.000 lei, la un maxim de doar 3 ani in varianta simpla a faptei si de 5 ani in varianta agravata (daca se folosesc mijloace frauduloase), indiferent de cuantumul pagubei, fiind eliminata asa-zisa inselaciune care a produs consecinte deosebit de grave. Acest nou regim sanctionator atrage consecinte importante din punctul de vedere al prescriptiei raspunderii penale: termenul de prescriptie este de 5 ani de la comiterea faptei, iar daca procedurile penale au inceput se va aplica termenul de prescriptie speciala, de 10 ani, la implinirea caruia procesul penal inceteaza.

Noul Cod Penal: Stingerea actiunilor penale prin impacarea partilor

De asemenea, pentru majoritatea infractiunilor contra patrimoniului denumite prin nesocotirea increderii, impacarea partilor inlatura raspunderea penala, cum este cazul la inselaciune, ori punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de depunerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata – plangere a carei retragere duce iarasi la stingerea actiunii penale, cum este cazul la abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simpla, bancruta frauduloasa. Subliniem ca in cazul acestor din urma infractiuni, care anterior erau incriminate si sanctionate de dispozitiile Legii 85/2006 privind procedura insolventei, cerinta plangerii prealabile este o noutate si trebuie acordata deosebita atentie la termenul de formulare a acesteia: 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei.

Citeste si:

Din punct de vedere procedural, s-a consolidat legislatia pe linia medierii/tranzactionarii laturii civile, fiind posibila si in penal, in special in materie de infractiuni economice, solutionarea amiabila, prin multiple mijloace procesuale. In ceea ce priveste raportul parte vatamata – inculpat, s-a largit, asa cum spuneam, sfera infractiunilor in care partea vatamata poate pune capat procedurii penale fie prin retragerea plangerii prealabile, fie prin impacare. In ceea ce priveste raportul acuzare-inculpat, s-a introdus, cu titlu de noutate, institutia acordului de recunoastere a vinovatiei, care se incheie cu procurorul si se supune validarii instantei. Sub acest ultim aspect, se poate vorbi, procedural, de incheierea unui deal cu procurorul asupra felului, cuantumului si formei de executare a pedepsei.

Noul Cod Penal: Infractiunile de coruptie si de serviciu

Materia infractiunilor de coruptie si de serviciu cunoaste modificari importante si utile de cunoscut pentru mediul de afaceri. S-a largit sfera infractiunilor de serviciu, prin aducerea in acest capitol a unor infractiuni care anterior se regaseau in alte materii. De exemplu delapidarea a fost adusa din materia infractiunilor contra patrimoniului, violarea secretului corespondentei a fost adusa din materia infractiunilor contra libertatii persoanei, folosirea abuziva a functiei in scop sexual preia dar si completeaza incriminarea care anterior era regasita sub forma hartuirii sexuale in materia infractiunilor privitoare la viata sexuala.

De asemenea, obtinerea ilegala de fonduri constituie o incriminare noua, instituita ca infractiune de serviciu, conturata pe modelul care anterior exista numai in legatura cu fondurile europene conform incriminarii din Legea 78/2000 privind faptele de coruptie. In esenta infractiunea de obtinere ilegala de fonduri se refera la nereguli in documentatia care sta la baza aprobarilor sau garantiilor pentru acordarea fondurilor publice. Conditia impusa de lege pentru ca asemenea nereguli sa constituie infractiune este producerea unui anume rezultat, respectiv obtinerea pe nedrept a fondurilor publice. Trebuie subliniat ca aceasta infractiune se deosebeste de infractiunea de deturnare a licitatiilor publice, care este o noutate a Codului penal in materia infractiunilor contra patrimoniului si se refera inclusiv la intelegerea intre participantii la o licitatie pentru a denatura pretul de adjudecare.

Materia infractiunilor de coruptie (luarea – darea de mita, traficul de influenta – cumpararea de influenta) aduce noutati foarte interesante prin redefinirea unor concepte esentiale, cu importante consecinte practice, asa cum vom dezvolta in articolele care urmeaza.

Antoniu Obancia, autorul acestui articol, este partener al Zamfirescu Racoti & Partners. El coordoneaza departamentul de drept penal al casei de avocatura.