La ce sa ne asteptam dupa primirea somatiei de executare?

Somatia de executare este mijlocul procedural – executional pe care legea in pune la dispozitia executorului judecatoresc si prin care acesta, printre altele, (i) instiinteaza debitorul cu privire la punerea in executare a titlului executoriu (cu indicarea numarului dosarului de executare silita astfel format), precum si (ii) acorda debitorului posibilitatea de a-si executa de bunavoie, de indata sau in termenul acordat de lege, obligatia stabilita in titlul executoriu.

Executarii silite, ca cea de-a „doua faza a procesului” civil (asa cum a fost definita in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului – Cauza Hornsby c. Greciei, [cererea nr. 18357/91], Hotararea din 19 martie 1997) i se circumscriu doua etape importante (in functie de participarea sau nu a debitorului):

- Etapa inregistrarii cererii de executare silita (succedata de deschiderea dosarului de executare silita prin incheierea emisa de executorul judecatoresc si de incuviintarea ulterioara a executarii silite de catre instanta) – etapa ce nu presupune participarea debitorului
si

- Etapa momentului practic al comunicarii de executorul judecatoresc a actelor de executare catre debitor (fie ca este vorba de o somatie de executare, fie de o adresa de instiintare cu privire la infiintarea popririi). Comunicarea titlului executoriu si a somatiei catre debitor, cu exceptia cazurilor in care legea prevede ca executarea se face fara somatie ori fara comunicarea titlului executoriu catre debitor, este prevazuta sub sanctiunea nulitatii executarii.

In cadrul celei de-a doua etape, de la momentul comunicarii primelor acte de executare catre debitorul executat silit incep sa curga termenele pentru exercitarea cailor de atac impotriva actelor de executare, precum si impotriva executarii propriu - zise (de regula, 15 zile de la data la care debitorul a luat cunostinta de actul de executare contestat).

Mijlocul cel mai eficient de contestare in fata instantei de judecata a actelor de executare este reprezentat de contestatia la executare. Contestatia la executare se exercita, in principiu, in situatia incalcarii, de catre executorul judecatoresc, a dispozitiilor legale in materie de executare silita (executarea silita este guvernata de principiul „formalismului”, iar incalcarea acestui principiu atrage, in anumite conditii, nulitatea actului de executare astfel emis, ori chiar a intregii executari silite).

Esential este faptul ca exercitarea contestatiei la executare nu suspenda de drept actul de executare contestat. Cu alte cuvinte, chiar daca debitorul exercita calea de atac a contestatiei la executare, exista riscul ca debitorul sa fi fost deja executat pana la momentul judecarii efective a contestatiei.

Tocmai de aceea (si pentru a nu se ajunge la intoarcerea executarii), este necesar ca formularea contestatiei la executare sa fie dublata de exercitarea mijloacelor procedurale de temporizare a executarii silite.

Ce sunt mijloacele de temporizare a executarii silite?

Mijloacele de temporizare a executarii silite (numite si incidente in cursul executarii) sunt imprejurari ivite dupa ce executarea silita a inceput si care amana sau chiar sting executarea silita.

Concret, mijloacele de temporizare a executarii silite sunt urmatoarele: (i) existenta proprietatii comune asupra bunului urmarit, (ii) beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune, (iii) amanarea executarii, (iv) suspendarea executarii si (v) perimarea executarii silite. Dintre acestea, cea mai des intalnita in practica este suspendarea executarii.


Cu ce ne ajuta mijloacele de temporizare a executarii silite?

Beneficiul practic al mijloacelor de temporizare a executarii silite este reprezentat de faptul ca il opresc pe executorul judecatoresc sa mai emita acte de executare odata cu ivirea imprejurarii de temporizare. Astfel, debitorul „ramane cu banii in cont” ori „cu bunul urmarit” pana la data incetarii imprejurarii care a determinat temporizarea executarii, in ciuda faptului ca executarea silita a fost inceputa impotriva sa.


3.1. Ce reprezinta proprietatea comuna asupra bunului urmarit?

Proprietatea comuna asupra bunului urmarit este situatia in care asupra bunului urmarit isi exercita proprietatea mai multe persoane. De exemplu, bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. In aceasta situatie, o eventuala executare silita a bunului proprietate comuna devalmasa ar fi paralizata. Aceasta nu impiedica insa creditorul sa solicite partajarea bunurilor comune, in masura necesara acoperirii creantei sale.


3.2. Ce reprezinta beneficiul de discutiune si de diviziune?

Citeste si:

Beneficiul de discutiune reprezinta posibilitatea unui debitor urmarit de a solicita urmarirea bunurilor altei persoane (iar nu bunurile sale). Este cazul, de exemplu, al fidejusorului (garantului) conventional ori legal care poate solicita executarea cu prioritate a bunurilor debitorului principal (pentru care a garantat). Numai in situatia in care creditorul nu si-ar putea indestula creanta din patrimoniul debitorului principal, se va putea indrepta si impotriva fidejusorului. Ipoteza este valabila numai in situatia in care fidejusorul nu a renuntat in mod expres la beneficiul de discutiune.

Pe de alta parte, beneficiul de diviziune reprezinta posibilitatea unui fidejusor (dintre mai multi care garanteaza pentru acelasi debitor) de a solicita ca urmarirea sa se divida intre fidejusori, daca nu a renuntat in mod expres la acest beneficiu.


3.3. Ce presupune amanarea executarii?

Executorul judecatoresc poate amana executarea daca procedura (i) de citare sau (ii) de intocmire a anunturilor si a publicatiilor de vanzare nu a fost indeplinita sau daca (iii) executarea nu poate fi efectuata datorita neindeplinirii de catre creditor a obligatiilor de a acorda executorului judecatoresc sprijin efectiv pentru aducerea la indeplinire a executarii silite (inclusiv daca creditorul nu avanseaza cheltuielile necesare indeplinirii actelor de executare).

Desi legea nu este clara, un alt caz de amanare (implicita) a executarii silite este reprezentat de situatia in care executorul judecatoresc intampina opunere la efectuarea unui act de executare si este nevoit, ulterior, sa solicite concursul fortelor coercitive ale statului (organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice) pentru indeplinirea actului de executare – aspect care implica o amanare a executarii.

3.4. Ce presupune suspendarea executarii?

Suspendarea executarii presupune imposibilitatea executorului judecatoresc de a emite acte de executare in perioada de suspendare, sub sanctiunea nulitatii. Suspendarea este de 3 feluri: (i) legala, (ii) voluntara si (iii) judecatoreasca.

Suspendarea este legala, de exemplu, atunci cand debitorul moare dupa inceperea executarii silite. In aceasta situatie, executarea nu va fi reluata impotriva succesorilor care au acceptat mostenirea decat dupa 10 zile de la data cand acestia au fost incunostintati despre continuarea executarii silite.

Suspendarea este voluntara atunci cand creditorul solicita in mod expres acest lucru. Este expresia principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil lato sensu.

In fine, suspendarea este judecatoreasca atunci cand aceasta masura este dispusa de instanta judecatoreasca (la solicitarea debitorului).
In practica, cererea de suspendare este grefata pe contestatia la executare (ca un capat distinct de cerere). Astfel, in cadrul contestatiei la executare, instanta poate sa dispuna suspendarea executarii silite pana la solutionarea cauzei.

Este posibil insa ca pana la data solutionarii cererii de suspendare din cadrul contestatiei la executare sa treaca o perioada destul de mare (timp in care actul de executare contestat sa isi fi produs deja efectele). In aceasta situatie, cererea de suspendare (a actului deja executat) este posibil sa devina lipsita de interes.

Pentru aceste motive, legea confera posibilitatea debitorului de a solicita suspendarea provizorie a executarii pana la momentul solutionarii cererii de suspendare din cadrul contestatiei la executare. Suspendarea provizorie se poate solicita pe cale de ordonanta presedintiala (care se judeca de urgenta si cu precadere).

Important de mentionat este faptul ca suspendarea executarii silite presupune si consemnarea unei cautiuni, calculata fix si / sau procentual la valoarea obiectului contestatiei (de regula, 10%, insa legea prevede si alte valori raportate la valoarea concreta a obiectului contestatiei – art. 718 C.pr.civ.).


3.5. Cand poate fi vorba de perimarea executarii silite?

In cazul in care creditorul, din culpa sa, a lasat sa treaca 6 luni fara sa indeplineasca un act sau demers necesar executarii silite, ce i-a fost solicitat, in scris, de catre executorul judecatoresc, executarea se perima de drept. In caz de suspendare a executarii silite, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii. Termenul de perimare nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata la cererea creditorului.

Perimarea se constata de catre instanta de executare, la cererea executorului judecatoresc sau a partii interesate, prin incheiere data cu citarea in termen scurt a partilor.

Perimarea executarii atrage desfiintarea tuturor actelor de executare, cu exceptia celor care au dus la realizarea, in parte, a creantei cuprinse in titlul executoriu si a accesoriilor.