Astfel, chiar daca parafarea unei intelegeri intre parti cu interese contrarii presupune concesii reciproce, cei implicati au posibilitatea de a obtine o rezolvare satisfacatoare din ambele perspective si, de ce nu, chiar pastrarea unui partener de afaceri.

In acest scop, medierea reprezinta un mijloc eficient prin care se poate negocia si concretiza acordul partilor, cu riscuri minime pentru creditor si in conditii acceptabile pentru debitor. Chiar daca in Romania medierea nu si-a castigat deocamdata locul pe care il ocupa in sisteme de drept cu traditie in solutionarea alternativa a disputelor, utilizata corect si aplicata de adevarati profesionisti, ea poate contribui semnificativ la solutionarea disputelor in orice faza a acestora, inclusiv a executarii silite.

Executarea silita si dezavantajele ei

Executarea silita este modalitatea prin care creditorul unei obligatii (de exemplu, privind plata unei sume de bani) recunoscuta printr-un titlu executoriu (cum ar fi o hotarare judecatoreasca definitiva) urmareste indeplinirea acestei obligatii in situatia in care debitorul obligatiei refuza sa o execute de bunavoie. Executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu unele exceptii care vizeaza venituri bugetare si fonduri europene, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc.

  • Dezavantaje pentru creditor

Pentru creditor, executarea silita presupune o serie de dezavantaje, iar avansarea cheltuielilor de executare silita nu este cel mai mare dintre acestea. Exista o multitudine de factori care pot genera incertitudine asupra obtinerii rezultatului scontat – indeplinirea obligatiei din titlul executoriu - sau cel putin asupra momentului in care acest rezultat va fi obtinut.

Astfel, debitorul are posibilitati variate de a „bloca” procedura prin contestatii la executare, cereri de suspendare a executarii sau chiar absenta bunurilor si veniturilor urmaribile. Cu privire la ultima ipoteza este posibil, spre exemplu, ca persoana cu care creditorul a negociat afacerea ce a sfarsit prost sa fie foarte solvabila, insa calitatea de debitor „oficial” sa o aiba o firma detinuta de acest (fost) partener de afaceri, saraca in venituri si bunuri (intamplator sau nu).

In practica, nu de putine ori, realizarea prin executare silita a unei obligatii stabilite printr-un titlu executoriu poate dura si ani de zile si, nu de putine ori, poate ramane fara succes.

  • Dezavantaje pentru debitor

Evident, derularea procedurii de executare silita nu este o situatie avantajoasa pentru un debitor activ. Ca efect al demersurilor de executare silita fondurile debitorului vor fi blocate, iar activitatea sa poate fi serios pusa in dificultate.

Astfel, creditorul dornic sa obtina indeplinirea obligatiei confirmate printr-un titlu executoriu va face uz de toate mijloacele de executare silita disponibile, cum ar fi poprirea conturilor bancare, poprirea veniturilor datorate debitorului de alti parteneri de afaceri sau vanzarea bunurilor debitorului la licitatie publica, caz in care acestea pot fi adjudecate mult sub pretul pietei.

Mai mult, daca obligatia ce face obiectul executarii silite depaseste 10.000 euro (cu aproximatie), debitorul risca chiar insolventa. Declararea insolventei, fie ea si nedefinitiva si, deci, reversibila, ii poate genera debitorului si un prejudiciu de imagine. Astfel, starea declarata de insolventa alerteaza partenerii de afaceri, bancile finantatoare si chiar clientii.

Cum de multe ori la originea unei dispute ajunsa in faza executarii silite poate sta un blocaj in negocieri sau un blocaj financiar temporar al debitorului, incheierea unui acord de stingere a disputei (a unei tranzactii, in termeni juridici) poate prezenta interes chiar si in aceasta faza.

Medierea, posibil mijloc eficient de incheiere a tranzactiei

Unul din mijloacele prin care se poate ajunge la un acord in faza executarii silite este medierea. Legea o defineste drept o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.

Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.

Ca procedura alternativa (justitiei institutionalizate) de solutionare a disputelor, medierea este utilizata cu succes in multe tari, in special in sistemele de drept cu orientare anglo-saxona cum ar fi cel american sau cel englez.

  • Medierea in Romania

Reglementarea medierii nu are caracter de noutate nici la nivel national, caci legea exista inca din 2006. Cu toate acestea, medierea a aparut in lumina reflectoarelor odata cu modificarile legislative din ultimii ani vizand modernizarea procedurii civile. Acestea au culminat cu adoptarea unui nou cod de procedura civila, in februarie 2013.

In acest context, statutul de vedeta al medierii s-a datorat in mare parte adoptarii unor dispozitii legale conform carora in anumite materii (de exemplu, in litigii de munca, in cazuri de malpraxis, in procese civile cu valoare relativ redusa), formalitatile de informare privind acest mijloc erau un pas obligatoriu inainte de a merge in instanta. Riscul saltului peste acest pas obligatoriu il constituia pierderea procesului fara ca cererea reclamantului sa fie analizata de instanta.

Citeste si:

La inceputul acestei luni, Curtea Constitutionala a decis ca respectivele prevederi legale sunt neconstitutionale. Cum decizia are caracter general obligatoriu, indiferent de natura procesului lor, justitiabilii nu vor mai putea fi obligati sa parcurga formalitatile de informare privind medierea pentru a nu il pierde.

Avantajele medierii in faza executarii silite

Faptul ca medierea nu (mai) este obligatorie nu inseamna insa ca nu este in continuare posibila si ca utilizarea sa nu ar putea fi avantajoasa pentru partile implicate intr-o situatie conflictuala.

Astfel, pe langa avantajele incheierii unei tranzactii in general, pe care le vom trece in revista in sectiunea urmatoare, medierea beneficiaza de avantajul implicarii mediatorului. In mod ideal, acesta ar trebui sa fie un excelent negociator, capabil sa ghideze in mod constructiv discutiile dintre partile in conflict, sa identifice si sa valorifice aspectele esentiale si negociabile, un bun comunicator, pentru a facilita exprimarea constructiva, dar si un bun „contract drafter”, pentru a pune termenii acordului pe hartie in mod corect, clar si eficient.

  • Avantajele creditorului

Cel mai evident avantaj pe care creditorul il poate obtine prin incheierea unei acord atent negociat si redactat este ca debitorul isi asuma voluntar executarea obligatiei, cu termene si surse concrete de acoperire. Astfel, sporeste probabilitatea de a obtine rezultatul scontat de creditor.

Chiar in ipoteza in care debitorul nu ar respecta acordul, incheierea acestuia reprezinta o recunoastere a obligatiei. In plus, acordul incheiat in forma autentica, este la randul sau, titlu executoriu si poate fi pus in executare silita.

  • Avantaje ale debitorului

Dintre avantajele debitorului mentionam posibilitatea de a negocia o modalitate fezabila de indeplinire a obligatiei, care sa ii afecteze cat mai putin activitatea. In acest scop, debitorul ar putea apela inclusiv la surse externe, cum ar fi un imprumut, si poate fixa cu creditorul un calendar de executare.

De asemenea, un avantaj important il reprezinta evitarea insolventei.

La capitolul avantaje nu trebuie ignorat nici cel al diminuarii cheltuielilor de executare. E adevarat, creditorul le achita in avans, insa le va recupera intr-un final, cel putin teoretic, tot de la debitor.

  • Doua situatii posibile cand medierea ar fi mai eficienta decat executarea silita clasica

O situatie ar putea fi cea in care obligatia consta, de exemplu, in plata unei sume de bani. Prin incheierea unui acord, creditorul poate obtine incasarea relativ rapida a acesteia, iar faptul ca partile stabilesc termene de plata clare va influenta pozitiv cash-flow-ul creditorului. Termenele de plata sunt, bineinteles, si in avantajul debitorului, prin comparatie cu exigibilitatea imediata si integrala a intregii sume, operabila in lipsa unui acord.

O alta situatie pe care o putem imagina ar putea fi cea a vanzarii silite a unui imobil al debitorului. In acest caz, creditorul urmaritor si debitorul pot conveni, de exemplu, ca acesta din urma sa vanda bunul la pretul pietei, iar suma datorata creditorului sa fie virata de tertul cumparator direct in contul creditorului. Se evita astfel contestatii la executare din partea altor participanti la licitatie, iar indeplinirea formalitatilor de publicitate asigura respectarea sa si de catre terti. Debitorul este si el in avantaj, caci are posibilitatea de a-si valorifica bunul la cel mai bun pret, prin comparatie cu o licitatie publica in care bunul poate fi adjudecat mult sub pretul pietei.

Aspecte practice ale medierii in faza executarii silite

In concret, partea implicata in procedura de executare silita interesata sa stinga conflictul prin mediere va avea initiativa negocierii unui acord. In acest scop se va adresa unui mediator, iar acesta va invita la discutii si cealalta parte implicata. In cazul in care se accepta negocierea unui acord prin mediere, intre mediator si partile in conflict se va incheia un contract de mediere. Bineinteles, partile vor putea fi asistate de avocat pe tot parcursul procedurii.

Mediatorul va organiza intalnirile dintre parti si, in cazul in care acestea au succesul scontat, va consemna rezultatele negocierilor intr-un acord de mediere. Prin acest act, partile pot conveni modalitati concrete de executare a obligatiei, termene de esalonare a executarii, pot decide cu privire la suportarea cheltuielilor de executare si de mediere si pot reglementa orice alt aspect pe care il considera relevant, evident, in limitele legii.

Nu in ultimul rand, specific fazei executarii silite este faptul ca negocierea, incheierea si executarea acordului de mediere se vor desfasura sub supravegherea executorului judecatoresc si, dupa implementarea cu succes a acestuia, executorul judecatoresc va emite incheierea de incetare a executarii silite care marcheaza sfarsitul procedurii.

Maria Necula (foto), autoarea acestui articol, este avocat senior in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii.