Regimul impus in Penitenciarul Ramnicu Sarat de Alexandru Visinescu nu asigura conditiile minime de supravietuire a detinutilor, majoritatea fosti conducatori in guvernele burghezo-mosieresti si in conducerile PNT si PNL, acestia decedand "in urma unui proces lent, dar eficace", potrivit PICCJ.
Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) a anuntat miercuri, intr-un comunicat de presa ca Alexandru Visinescu a fost trimis in judecata pentru savarsirea de infractini contra umanitatii, in dosarul avand ca obiect sesizarea formulata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Procurorii arata, in rechizitoriu, ca in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a savarsit actiuni si inactiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentata de detinutii politici incarcerati in acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestora, pe motive de ordin politic", potrivit Mediafax.
Citeste si:
In perioada in care la conducerea Penitenciarului Ramnicu Sarat a fost Alexandru Visinescu, detinutii erau supusi unor conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea lor fizica, fara sa li se asigure un minim de medicamente si fara sa li se acorde ingrijiri sau asistenta medicala adecvate, potrivit Parchetului instantei supreme. "Totodata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv, conditiile de detentie inumane, relele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti erau tot atatea actiuni menite a duce la exterminarea fizica a persoanelor incarcerate", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.
Citeste si:
Principalele categorii de detinuti aflate in penitenciar, asa cum reiese chiar dintr-o nota a lui Visinescu adresata Consiliului Securitatii Statului din anul 1967, erau: fosti conducatori in guvernele burghezo-mosieresti si in conducerile PNT si PNL, fosti conducatori ai diverselor organizatii subversive, foste cadre de conducere dupa 23 August 1944, foste cadre MAI dupa 23 August 1944, fosti conducatori ai diverselor secte religioase si alte cazuri mai izolate. "Conditiile de viata din Penitenciarul Ramnicu Sarat, asa cum reies din documente si au fost descrise si de fostii detinuti, au creat premisele aparitiei unor afectiuni deosebit de grave, soldate in cateva cazuri cu decesul, proband natura abuziva si tratamentul neglijent aplicat de comandantul inchisorii, lt. col. (r) Visinescu Alexandru", au mai aratat procurorii in rechizitoriu.
Citeste si:
Detinutii erau torturati fizic si psihic
Regimul impus de Visinescu in Penitenciarul Ramnicu Sarat nu asigura sub nicio forma conditiile minime de supravietuire pe termen lung, avand in vedere ca de cele mai multe ori sentintele se intindeau pe o perioada care depasea zece ani. "Decesul detinutilor survenea, astfel, in urma unui proces lent, dar eficace, prin care acestia erau torturati fizic si psihic", au precizat procurorii. Din documentele studiate de anchetatori pana in prezent, au fost identificati 138 de detinuti care au trecut prin Penitenciarul Ramnicu Sarat in timpul mandatului lui Visinescu.
"De mentionat este si faptul ca regulamentele in materia conditiilor de detentie ce erau in vigoare in acea perioada alcatuiau doar premisele organizarii regimului de exterminare in penitenciare si colonii de munca, sau il imbracau intr-o forma oficiala, in timp ce masurile concrete luate pentru anihilarea detinutilor politici erau lasate in grija comandantilor de penitenciare si doar amendate prin ordine si recomandari neoficiale venite pe linie de partid", potrivit rechizitoriului.
Citeste si:
Procurorii au precizat ca organizarea si functionarea regimului de exterminare, neputand fi reglementate prin acte oficiale, depindeau de eficacitatea si inventivitatea comandantilor de penitenciare, dar si de obedienta acestora si fidelitatea aratata fata de partid. "Repartizarea la conducerea penitenciarelor se facea si prin raportare la calitatea detinutilor politici si interesul Partidului pentru eliminarea lor rapida. Se remarca faptul ca in cadrul Penitenciarului Ramnicu Sarat erau incarcerate preponderent personalitati ale vietii politice, lideri ai partidelor istorice, fapt ce a determinat necesitatea numirii unui comandant de penitenciar experimentat in reeducare si de incredere. Asa se explica duritatea extrema a comandantului Alexandru Visinescu si rezultatele tulburatoare obtinute in procesul de exterminare pus la punct de acesta", au mai scris procurorii in actul de sesizare a instantei.
Citeste si:
Dosarul va fi judecat de magistrati Curtii de Apel Bucuresti.Alexandru Visinescu s-a nascut la Buzau, in 1925, si a fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat din anul 1956 si pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, fiind si ultimul comandant al inchisorii, unde a murit, in urma torturilor, Ion Mihalache. Inainte de a fi numit in functia de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu a detinut pozitii in sistemul penitenciar, activand in unitatile Mislea si Jilava, la inceputul anilor '50.
Fapte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor
Visinescu a lucrat in cadrul grupei operative a inchisorii in perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autoritatilor de a dezafecta penitenciarul Ramnicu Sarat l-a propulsat pe fostul comandant in functia de inspector in cadrul aparatului central al Directiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, intre 1965 si 1976, a detinut functii de conducere in cadrul inchisorilor Ploiesti si Ilfov si a predat la scoala de subofiteri de penitenciare. In aprilie 2013, IICCMER anunta ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor in urma exercitarii functiilor in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul Romaniei. Totodata, IICCMER informa atunci ca a intrat in posesia datelor de identificare, a numelor si adreselor exacte ale persoanelor in cauza. Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instantei supreme inceperea urmarii penale si impotriva fostului comandant al coloniei de munca de la Periprava, colonelul in rezerva Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzatie reincadrata in infractiuni contra umanitatii, in acord cu prevederile din noul Cod penal.
Citeste si:
In 24 octombrie 2013, Parchetul instantei supreme a anuntat ca a dispus inceperea urmaririi penale fata de Ioan Ficior, pentru genocid, constand in aceea ca, in virtutea functiilor de comandant si loctiitor de comandant, detinute in perioada 1958-1963, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici aflati in Colonia de munca Periprava. Procurorii au aratat ca, din cauza conditiilor inumane din Colonia de munca Periprava (foame, frig, batai zilnice, lipsa conditiilor elementare de trai, neasigurarea conditiilor medicale necesare detinutilor bolnavi) si a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar si pentru muncitorii de profesie, numarul deceselor era foarte mare, fiind inregistrate 103 decese in perioada 1958 si 1963, cand la conducera unitatii a fost Ioan Ficior.
Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigatiilor in cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime si abuzuri politice in perioada in care a indeplinit functia de loctiitor pentru paza si regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) in cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au detinut functii de conducere in aparatul represiv urmeaza sa fie trimise in justitie in perioada urmatoare", preciza IICCMER. In 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie un denunt formulat impotriva capitanului (r) Florian Cormos, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii, constand in aceea ca, in virtutea functiei de comandant detinuta in perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detentie inuman detinutilor aflati in Colonia de munca de la Cernavoda.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
