Cine intra in categoria tertilor popriti? Ce obligatii are tertul poprit in cadrul executarii silite? Care sunt efectele suspendarii executarii silite? Acestea sunt doar cateva intrebari la care raspunde Ioana GELEPU (foto), Avocat asociat al Tuca Zbarcea & Asociatii.
1. Cine intra in categoria tertilor popriti?
In categoria tertilor popriti intra subiectele care datoreaza sume de bani unui debitor impotriva caruia s-a demarat executarea silita. O banca se poate afla adesea in aceasta ipostaza. Practic, suntem in prezenta unui triunghi (ne-amoros): tertul – debitorul poprit (cel executat silit, caruia tertul ii datoreaza o suma de bani) – creditorul popritor (detine o creanta impotriva debitorului poprit). Prin mecanismul popririi, creditorul (popritor) este indreptatit sa isi satisfaca creanta din sumele datorate de tertul poprit respectivului debitor (poprit).
2. Cum se produce implicarea tertului poprit intr-o executare silita?
Obligatiile unui tert poprit se nasc ca urmare a primirii adresei de poprire, din partea executorului judecatoresc care gestioneaza procedura executionala. Adresa in discutie va indica si suma datorata de debitor creditorului popritor.
Citeste si:
3. Ce obligatii are tertul poprit in cadrul executarii silite?
In primul rand, tertului poprit ii va fi interzis sa faca plati din sumele pe care le datoreaza debitorului, de la momentul primirii adresei de poprire (obligatia de indisponibilizare). Obligatia va functiona in limitele sumei datorate de debitor creditorului popritor. Astfel, daca (i) suma datorata de tertul poprit debitorului este mai mare decat (ii) cea datorata de ultimul creditorului, atunci tertul va putea efectua totusi plati din sumele ce exced nivelul de la lit. ii).
In al doilea rand, in termen de 5 zile de la primirea respectivei adrese de poprire, tertul poprit trebuie sa consemneze suma in contul indicat de executorul judecatoresc, la dispozitia acestuia din urma. Se poate considera in mod rezonabil ca termenul de 5 zile este unul fix, fiind prevazut in beneficiul debitorului, care are astfel la indemana un anumit interval, pentru a beneficia de o suspendare a executarii silite de catre instanta de judecata (a se vedea pct. 3). In consecinta, consemnarea sumei intr-un interval mai mic de 5 zile poate atrage raspunderea tertului poprit fata de debitor. Astfel, se poate concepe un scenariu in care debitorul ar pretinde daune de la tertul poprit.
Citeste si:
Acestea ar consta in suma consemnata de tertul poprit pe numele executorului judecatoresc, eliberata de acesta din urma creditorului, intrat apoi in insolventa. In cadrul unei astfel de actiuni privind plata de despagubiri, debitorul ar face dovada ca executarea silita a fost, in final, anulata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva; ar putea arata ca, data fiind solutia de anulare a executarii silite, se poate considera ca ar fi fost indeplinite (si) conditiile pentru a beneficia de o suspendare a executarii silite. O astfel de suspendare a executarii ar fi prevenit eliberarea sumei catre creditorul intrat in insolventa. In fine, debitorul poprit s-ar prevala de faptul ca instanta a respins cererea sa de suspendare a executarii silite, ca lipsita de interes. La randul sau, solutia respingerii cererii de suspendare ca lipsita de interes s-a datorat faptului ca tertul poprit procedase deja la consemnare (incalcand termenul de 5 zile). In esenta, pozitia debitorului ar avea in vedere ca, daca tertul poprit ar fi respectat termenul de 5 zile, paguba sa ar fi fost evitata: ar fi obtinut in timp util o masura de suspendare a executarii silite, pronuntata de instanta de judecata. Drept consecinta, suma nu ar fi fost eliberata unui creditor insolvabil, ce demarase o procedura de executare nelegala.
Citeste si:
4. Care sunt efectele suspendarii executarii silite?
O atare masura poate interveni fie la cererea creditorului, fie ca urmare a unei hotarari judecatoresti pronuntate de instanta la solicitarea debitorului. Masura atrage „inghetarea” procedurii executionale (aceasta nu va mai avansa, insa actele deja efectuate se mentin).
Daca suspendarea executarii intervine inainte de emiterea adresei de poprire, atunci efectul masurii va fi urmatorul. Executorul judecatoresc nu va mai fi indreptatit sa elibereze o astfel de adresa (si, implicit, nici sa o transmita tertului poprit).
Daca suspendarea executarii intervine dupa data primirii de catre tertul poprit a adresei de poprire atunci, atunci acesta din urma nu va mai consemna suma in favoarea executorului judecatoresc, la implinirea termenului de 5 zile.
Citeste si:
Daca devin scadente sume de bani (datorate de tertul poprit debitorului) dupa data obtinerii suspendarii executarii silite, regimul acestora nu este clar reglementat. Intr-o opinie, se poate sustine ca si acestea sunt afectate de poprire, inca de la data primirii adresei respective, care ar afecta si „sumele viitoare”. Aceasta afectare s-ar produce cu efect retroactiv (inca de la primirea adresei de poprire). Intr-o alta opinie, se poate sustine ca regimul sumelor se va determina strict raportat la momentul scadentei. Aceasta intrucat mecanismul popririi ar incepe sa functioneaze de cand tertul poprit „datoreaza” o suma debitorului (adica de la data la care are o datorie scadenta). Or, acest reper (scadenta sumelor) este produs ulterior suspendarii executarii silite. Iar ca urmare a suspendarii executarii silite, procedura de urmarire este „inghetata”. Concluzia acestei interpretari este ca tertul poprit nu are obligatia de a indisponibiliza respectivele sume, in temeiul adresei de poprire.
Citeste si:
5. Cum procedeaza tertul poprit, sesizat cu adrese de poprire din partea mai multor creditori, ale caror creante totale depasesc suma datorata de primul debitorului poprit?
Tertul poprit nu poate proceda la impartirea sumei intre mai multi creditori popritori.
Singurul subiect in masura sa stabileasca intinderea drepturilor creditorilor este executorul judecatoresc. Acesta din urma va avea dreptul sa califice, in prealabil, ordinea si limitele in care vor fi satisfacute creantele. Este misiunea creditorilor „sa reuneasca” dosarele de executare in fata unui singur executor judecatoresc. Catre acest executor judecatoresc va consemna tertul poprit suma. O atare masura de „reunire” a dosarelor de executare se poate produce prin conexarea acestora, la cererea unuia dintre creditori.
Citeste si:
6. Care este calea sanctionarii tertului poprit?
Validarea popririi reprezinta acea disputa in care judecatorul va verifica, la cererea unei parti interesate (cel mai adesea, creditorul) daca tertul poprit s-a conformat sau nu legii.
Se ridica problema limitei raspunderii tertului poprit daca (i) suma datorata de acesta debitorului este inferioara (ii) celei pe care o pretinde creditorul. Se poate considera ca raspunderea tertului poprit va interveni doar in limitele primei sume (adica a celei datorate de acesta din urma debitorului).
7. Poate tertul poprit sa conteste executarea silita?
Contestatia la executare este un tip de litigiu, pus de lege la dispozitia anumitor subiecte (debitorul, spre exemplu), prin care acestea tind sa obtina anularea executarii silite (adica lipsirea acesteia de efecte). Conform actualei reglementari, tertul poprit nu mai are deschis acest remediu.
In masura in care nu duce la indeplinire cele prevazute prin adresa de poprire, va avea ocazia sa isi exprime pozitia din postura defensiva de chemat in judecata, in cadrul unei cereri de validare a popririi.
In consecinta, suntem in prezenta unui veritabil actor al executarii silite. Doar aparent, rolul sau este unul secundar. In realitate, tertul poprit poate sa influenteze in mod determinant cursul procedurii executionale, in functie de maniera in care isi indeplineste (sau nu) obligatiile legale. Implicit, tertul poprit este un adevarat paznic al procedurii, satisfacerea creantei creditorului fiind, adesea, „in mainile” tertului.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
