1. Cand pot interveni astfel de situatii?

Spre exemplu, exista cazuri in care angajatii incaseaza avansuri spre decontare in vederea realizarii unor cheltuieli de serviciu si acestea sunt mai mari decat cheltuielile efectiv decontate. Teoretic, diferentele se restituie conform procedurilor interne ale firmei, dar, practic, mai ales in cazul societatilor cu o structura organizatorica complexa, astfel de debite pot fi observate abia la momentul incetarii raporturilor de munca, si anume la intocmirea notei de lichidare.

De asemenea, se poate intampla ca un angajat sa rataceasca laptop-ul ori telefonul de serviciu sau alt bun de valoare care i-a fost incredintat pentru a-si indeplini mai bine sarcinile de munca, in imprejurari care nu sunt acoperite de polita de asigurare si care nici nu il scutesc de obligatia de a despagubi angajatorul pentru pierderea acelui obiect.

In fine, un alt exemplu des intalnit in practica este cel al angajatilor concediati; in unele cazuri prima instanta da castig de cauza unor angajati concediati in procesul de anulare a deciziei de concediere cu consecinta platii despagubirii prevazute de Codul Muncii, adica echivalentul veniturilor salariale pe care le-ar fi castigat intre momentul concedierii si cel al castigarii procesului. Hotararea fiind executorie, plata despagubirii devine exigibila imediat. Angajatul concediat (reintegrat intre timp in firma sau nu, in functie de optiune) isi poate incasa astfel imediat despagubirea. Ce se intampla insa daca angajatorul ataca hotararea primei instante, iar instanta de recurs o „intoarce”, stabilind in mod definitiv ca societatea nu datora de fapt despagubirile acordate initial (fostului) angajat?

Ipoteza vizeaza situatia, frecventa, in care angajatul concediat a incasat despagubirea si, pana la pronuntarea hotararii in calea de atac, a si cheltuit-o... In acest caz, compania va fi pusa in situatia de a-si recupera banii iar, de cele mai multe ori, va fi nevoita sa recurga la procedura executarii silite, daca despagubirea depaseste posibilitatile de plata ale proaspatului debitor.

2. Se poate ajunge la un acord?

Desigur, cea mai la indemana solutie este ca partile sa ajunga la un acord de plata. Codul muncii prevede expres o asemenea posibilitate, insa, in lipsa unei mai mari disponibilitati din partea angajatului, acordul nu poate interveni decat in conditiile specifice raporturilor de munca.

Astfel, pagubele produse angajatorului din vina si in legatura cu munca unui salariat pot fi recuperate prin acord, pe baza de nota de constatare, doar in limita a cinci salarii minime brute pe economie, ceea ce echivaleaza in prezent cu suma de 4.500 lei. De asemenea, daca partile sunt de acord, sumele sau contravaloarea bunurilor si serviciilor primite nedatorat de la angajator s-ar putea recupera si prin retineri in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului, insa in orice caz cu respectarea limitelor valorice indicate in sectiunea urmatoare.

Citeste si:

3. O solutie amiabila nu este posibila. Cum se recupereaza debitul prin executare silita?

Daca nu se ajunge la un acord – ceea ce se intampla frecvent, singura solutie disponibila este constrangerea prin justitie. In acest scop, angajatorul va putea recurge la executarea silita insa numai dupa obtinerea, in prealabil, a unui titlu executoriu sub forma unei hotarari judecatoresti.

In ultimul exemplu dat mai sus acest titlu exista deja, fiind reprezentat de hotararea judecatoreasca din calea de atac prin care se „intoarce” hotararea primei instante, insa in alte cazuri va fi necesara initierea unui proces (litigiu de munca) pentru a obtine o hotarare executorie.
Trebuie mentionat ca un eventual acord de plata incheiat intre parti care nu a fost respectat, integral sau partial, nu este suficient pentru a recurge la executarea silita, dar poate fi prezentat drept dovada in proces.

Odata obtinut titlul executoriu, atat timp cat debitorul sau are calitatea de salariat, angajatorul nu va putea proceda imediat la mijloacele „clasice” de executare silita (poprirea conturilor si a altor venituri, executarea silita imobiliara sau mobiliara), ci va trebui sa isi recupereze treptat creanta, prin retineri modice din veniturile salariale ale angajatului sau (fost sau actual).

Astfel, conform legii, suma stabilita pentru acoperirea daunelor se va retine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului, rate care nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net si care, in orice caz, nu vor putea depasi, impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza, jumatate din salariul respectiv.

In situatia in care contractul individual de munca ar inceta inainte ca salariatul sa il fi despagubit pe angajator (ceea ce se intampla in mod frecvent), daca fostul angajat debitor se angajeaza la un nou loc de munca, noul angajator va face retinerile din salariu si le va vira angajatorului pagubit, pe baza titlului executoriu transmis de acesta din urma.

In fine, in situatia in care persoana in cauza nu se angajeaza in temeiul unui contract individual de munca ori ca functionar public, acoperirea daunei se poate realiza prin mijloacele de executare silita clasica.