Instanta suprema judeca, miercuri, ultimul termen din dosarul privatizarilor strategice, in care sunt judecati fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev si Gabor Kerekes, urmand ca, dupa audierea inculpatilor si dupa pledoariile avocatilor si ale procurorului de caz, sa ramana in pronuntare, noteaza Mediafax.

Judecatorii au constatat ca Gabor Kerekes a transmis instantei recent un email prin care a anuntat ca pleaca in Germania, atasand scrisori electronice si copia unui bilet de intoarcere. Astfel, instanta a pus in discutie, din oficiu, schimbarea masurii controlului judiciar cu arestul preventiv si a ramas in pronuntare in acest caz. Presedintele completului de judecata, magistratul Ionut Matei, i-a citit avocatului lui Kerekes o declaratie anterioara in care clientul sau a aratat ca nu se va sustrage judecarii si ca va fi prezent la toate termenele de la instanta.

Plecarea in Germania, urgentata

Avocatul lui Kerekes a spus ca, dupa ce instanta a luat fata de clientul sau masura preventiva, acestuia nu i-a fost comunicata imediat, astfel ca nu a avut cunostinta de termenii controlului judiciar stabilit, motivarea fiindu-i comunicata la cateva zile mai tarziu. Avocatul a aratat ca Gabor Kerekes are parintii in Germania, iar acestia sunt bolnavi, fiind vorba de o problema urgenta.

Judecatorul Ionut Matei a stabilit ca instanta sa transmita o cerere Ministerului Afacerilor Interne, prin care sa sesizeze cu privire la faptul ca Gabor Kerekes a plecat din tara, desi era sub control judiciar. In sesizarea care va fi transmisa la MAI, instanta va cere detalii tehnice privind modul in care se face inregistrarea in bazele de date a masurilor preventive luate in cazul inculpatilor, precum si timpul de accesare a acestora de catre unitatile de politie de frontiera si de aeroporturi. De asemenea, instanta va cere MAI sa spuna cum a fost posibil ca un inculpat cu masura preventiva impusa sa paraseasca Romania, dar si sa nominalizeze potentialii vinovati, in vederea formularii unei sesizari.

Magistratul a stabilit ca, tot din oficiu, sa se stabileasca masuri preventive si in cazul lui Codrut Seres, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu. Procurorii DIICOT au solicitat instantei ca in cazul celor patru sa fie luata masura arestului la domiciliu. Fostul ministru al Economiei si Comertului Ioan Codrut Seres a fost condamnat, in 3 decembrie 2013, de instanta suprema, la sase ani de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete.

Fost ministru la inchisoare

In acelasi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare, pentru aderare la un grup infractional. Consultantul international Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de inchisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsa din dosar, respectiv 11 ani de inchisoare pentru spionaj, precum si patru ani si zece luni pentru initierea si sprijinirea unui grup infractional organizat. Daca pedeapsa ramane definitiva, Stanchev va sta in detentie 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in mandatul lui Nagy (cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului), a primit o pedeapsa de sapte ani de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), a fost condamnat la sase ani de inchisoare pentru tradare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scazute doua luni, perioada arestului preventiv. Instanta l-a mai condamnat pe cetateanul ceh Michal Susak la patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si la zece ani de inchisoare pentru complicitate la spionaj, urmand sa execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetatean romano-englez, a primit o pedeapsa de patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si noua ani si sase luni de inchisoare pentru complicitate la spionaj. Instanta a comasat pedepsele si a dispus ca Flore ca execute noua ani si sase luni de inchisoare.

Citeste si:

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare, pentru aderare si sprijinire a unui grup infractional transnational. Tot cinci ani de inchisoare a primit si cetateanul turc Mustafa Oral, pentru initiere si sprijinire a unui grup infractional transnational. Decizia a fost contestata de inculpati si de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecatori al instantei supreme, care va da o decizie definitiva in acest dosar.

Procesul "privatizarilor strategice" a inceput in 20 aprilie 2007 doar cu acuzatii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu. Acestia au fost trimisi in judecata, in 18 aprilie 2007, sub acuzatiile de constituire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si spionaj, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete. In acelasi timp, s-a dispus judecarea separata a partii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis in judecata in 13 septembrie 2007 de catre procurorii DIICOT, fiind acuzat ca ar fi luat masuri in vederea obtinerii de informatii secrete din domeniul energetic, al economiei nationale a Romaniei, informatii care ar fi fost de natura sa pericliteze securitatea statului.

In 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata si pe Ioan Codrut Seres, fost ministru al Economiei si Comertului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Gabor Kerekes, Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez, Michal Susak, cetatean ceh si Mustafa Oral, cetatean turc.

Potrivit procurorilor DIICOT, in perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, acestia au constituit sau aderat la un grup infractional organizat cu caracter transnational, din care au facut parte si Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, in sarcina celor sase inculpati s-au retinut comiterea de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucuresti si S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate in portofoliul MEC - OPSPI, consultanta in vederea privatizarii S.N. Radiocomunicatii, adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii C.N. Posta Romana din portofoliul MCTI, selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpati fiind judecati in acelasi dosar, de catre magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. La inceputul lunii decembrie 2006, Codrut Seres si-a dat demisia din functia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Roman de Informatii (SRI) in 2005, monitorizarile relevand raporturile directe dintre acesta si Stamen Stanchev, precum si aranjamentele de culise privind privatizarile unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotarare de Guvern privind vanzarea pachetului de opt la suta din actiunile Petrom. Fostul ministru Seres a mai fost condamnat, pe 31 martie 2014, de instanta suprema, la patru ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu, in dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitiva.