1. Ce prevede noul text de lege in ceea ce priveste incuviintarea executarii silite?

Prima si probabil cea mai importanta modificare introdusa de prognozata legea de amendare a Noului Cod de procedura civila („NCPC”) vizeaza eliminarea procedurii de incuviintare a executarii silite din competenta instantelor de judecata si atribuirea acesteia executorilor judecatoresti. Asa cum rezulta si din expunerea de motive, intentia legiuitorului a fost aceea de a degreva instantele judecatoresti de avalansa de dosare avand ca obiect cereri de incuviintare a executarii silite.

Privind retrospectiv, trebuie spus ca legiuitorul nu se afla la prima tentativa de acest fel, eliminand formalitatea incuviintarii executarii din competenta instantei de executare in urma cu opt ani, prin Legea nr. 459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila. La scurt timp insa, prin Decizia nr. 458/2009, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor prin care obligatia executorului judecatoresc de a solicita incuviintarea executarii silite de catre instanta de executare era eliminata. In motivarea Curtii Constitutionale se afirma la vremea respectiva ca „prin inlaturarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite s-a conferit executorului judecatoresc competenta de a decide cu privire la legalitatea si temeinicia cererii de executare silita, activitate ce constituia atributul instantei de judecata. Conferirea unei asemenea competente executorilor judecatoresti, care nu fac parte din autoritatea judecatoreasca si a caror activitate, potrivit art. 4 din L. nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, se afla sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei, incalca dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (4). De asemenea, lasarea unei faze a procesului civil la aprecierea reprezentantilor unui serviciu administrativ, care nu se bucura de garantiile de independenta si impartialitate ale instantei de judecata, incalca dreptul partilor la un proces echitabil consfintit de art. 21 alin. (3) din Constitutie si de art. 6 din Conventie. Aceasta cu atat mai mult cu cat legalitatea inceperii procedurii de executare produce efecte asupra tuturor actelor de executare ulterioare si, prin urmare, asupra tuturor partilor implicate in aceasta procedura”.

Fata de aceste considerente ale Curtii Constitutionale din anul 2009, privitoare la inlaturarea verificarii legalitatii incuviintarii executarii de catre instanta, solutia propusa de noua lege de modificare a NCPC este curajoasa.

2. Cum sunt afectati debitorii si creditorii aflati intr-o procedura de executare silita de inlaturarea verificarii legalitatii incuviintarii executarii de catre instanta?

Din punct de vedere practic, modificarea le este favorabila creditorilor si total defavorabila debitorilor. Astfel, pentru creditor intreaga procedura de executare silita se simplifica nemaifiind nevoie de interventia judecatorului in aceasta etapa prealabila, necontencioasa.
In noua reglementare, cererea de executare se solutioneaza de executorul judecatoresc in maxim 3 zile de la inregistrarea ei si se motiveaza in maxim 7 zile de la solutionare, fara interventia instantei si fara ca debitorul sa aiba o modalitate de a se opune.
In actuala procedura, executorul judecatoresc, in termen de maximum 3 zile de la inregistrarea cererii de executare, are obligatia de a solicita instantei de executare sa dispuna incuviintarea executarii. Desi formal judecatoria are obligatia de a solutiona cererea in termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acesteia si de a motiva hotararea in alte 7 zile, in practica exista cazuri in care un creditor poate astepta si pana la o luna pentru ca cererea de incuviintare a executarii sa fie motivata si comunicata catre executorul judecatoresc.
Incuviintarea executarii silite, fara parcurgerea procedurii prealabile a investirii cu formula executorie, este posibila doar in cazul titlurilor executorii care constau in hotarari judecatoresti.

Nu in ultimul rand, se impune mentionat faptul ca incheierea de incuviintare a executarii de catre executorul judecatoresc poate fi combatuta doar prin intermediul contestatiei la executare.

3. Care sunt noutatile privind procedura de investire cu formula executorie?

In procedura actuala, in partea finala a incheierii de incuviintare a executarii silite a tuturor categoriilor de titluri executorii se adauga formula executorie.

Citeste si:

Conform propunerii de modificare a NCPC, procedura de investire cu formula executorie se va aplica numai titlurilor executorii care nu constau in hotarari judecatoresti si este de competenta judecatoriilor de la sediul sau domiciliul creditorului, sau al debitorului. Competenta atribuita judecatoriilor de la sediul sau domiciliul creditorului, sau al debitorului reprezinta un element de noutate fata de procedura actuala (conform careia competenta apartine instantei de executare) sau procedurii anterioare (conform careia competenta apartinea primei instante competente sa judece cauza in fond).

Prin urmare, s-a renuntat la obligativitatea investirii cu formula executorie a titlurilor executorii reprezentate de hotararile judecatoresti, in cazul acestora formalitatea investirii fiind pe drept cuvant considerata inutila de specialisti. Aceasta pentru ca, printr-o procedura de regula gratioasa si esentialmente formala, ar urma sa se confirme ceea ce legea insasi a atribuit unei hotarari – forta executorie, anacronica pentru ca judecatoria – o instanta inferioara – ar urma sa confere eficacitate unei hotarari avand deja forta executorie, consacrata ca definitiva de o instanta superioara, si neconstitutionala pentru ca unul dintre exponentii puterii executive, procurorul, conferind efectivitate hotararii judecatoresti in cea de a doua faza a procesului civil, se intruzioneaza in activitatea de judecata, ceea ce este inadmisibil din perspectiva principiului separatiei puterilor. Ca si in prezent, in procedura de investire cu formula executorie, judecatorul se va limita doar la o analiza sumara, din punct de vedere formal, a inscrisului care constituie titlul executoriu. Pentru acest motiv, procedura de investire cu formula executorie nu va reprezenta nici in viitor, asa cum nu reprezinta nici in prezent, o garantie efectiva pentru debitor impotriva executarilor silite abuzive.

4. Cum se va stabili instanta de executare in lumina noilor modificari?

O alta modificare importanta operata prin proiectul de lege are ca obiect determinarea instantei de executare. Aceasta va fi judecatoria in a carei circumscriptie se afla domiciliul la data sesizarii executorului judecatoresc sau, dupa caz, sediul debitorului. Noua prevedere este rezultatul direct al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 348/2014, care stabilea neconstitutionalitatea dispozitiilor NCPC prin care instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc.

Este important de subliniat ca instanta de executare va solutiona toate cererile si incidentele aparute in cursul executarii silite, mai putin cererea de investire cu formula executorie atunci cand aceasta este adresata judecatoriei de la sediul creditorului.

5. Cum afecteaza noua lege procedura de regularizare in cazul contestatiilor la executare?

O alta modificare relevanta in materia executarii o constituie eliminarea procedurii de regularizare in cazul contestatiilor la executare. Chiar daca in proiectul de lege nu se prevede expres, eliminarea procedurii de regularizare s-ar impune si in cazul cererilor avand ca obiect suspendarea provizorie a executarii, acestea fiind chiar mai urgente decat contestatiile la executare.

6. In loc de concluzii…

E de asteptat ca trecerea procedurii de incuviintare a executarii silite in competenta executorilor judecatoresti se dea nastere unei aprigi dezbateri privind constitutionalitatea noii reglementari, dezbatere care va trebui transata in final de catre Curtea Constitutionala. Pe de alta parte, modificarile din materia investirii cu formula executorie sunt lipsite de finalitate practica, neconstituind o garantie de legalitate suficienta pentru debitorul supus unei executari silite abuzive.

Nu in ultimul rand, desi eliminarea procedurii de regularizare in cazul contestatiilor la executare este una binevenita, o astfel de masura ar trebui extinsa pentru toate cererile urgente incidente in procedura de executare silita.