Interceptarea convorbirilor lui Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol a avut baza legala, pentru ca faptele comise de acesta afectau siguranta nationala, arata CAB in motivarea deciziei de condamnare, precizand ca instanta civila a gresit cand i-a dat despagubiri pentru interceptari ilegale. In dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat in 7 octombrie decizia definitiva, instanta dispunand condamnari la pedepse cu inchisoarea intre doi ani si si sase ani de inchisoare, cu executare sau cu suspendare, pentru 11 persoane. In cazul lui Dinu Patriciu, trimis si el in judecata in dosarul Rompetrol, instanta a constatat incetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia in 19 august, potrivit Mediafax.

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) arata, in motivarea deciziei de condamnare, ca interceptarile convorbirilor telefonice dispuse in dosarul Rompetrol au avut baza legala, precizand ca a fost verificata amanuntit legalitatea acestora. Instanta a constatat, in urma analizei judiciare, ca decizia irevocabila a instantei civile, prin care s-a stabilit despagubirea lui Dinu Patriciu pe motiv ca ar fi fost interceptat ilegal, este gresita. "Contrar apararilor formulate de intimatii inculpati in cauza, care au invocat nelegalitatea interceptarilor si au solicitat excluderea lor, Curtea constata ... ca interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache a fost autorizata in baza ordonantei nr. 002034 din 31.10.2003, emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Cabinet Procuror General, mandat solicitat in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei si hotararii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii", se arata in motivarea deciziei, facuta publica vineri.

Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru convorbirile interceptate ilegal

In ce priveste dosarul civil, judecatorii CAB au precizat ca in 7 aprilie 2006, in timp ce se afla sub urmarire penala in dosarul Rompetrol, Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru ca i-ar fi fost interceptate ilegal convorbirile telefonice, in perioada 2003-2004. Cererea a fost admisa prin sentinta civila din 11 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, ramasa definitiva prin respingerea apelului (cu opinie separata) si irevocabila prin decizia din 18 februarie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala. Instanta civila a retinut, in esenta, existenta "faptei" de ascultare a convorbirilor telefonice purtate de la posturi telefonice private sau afectarea vietii private, savarsita "cu incalcarea art.3 din Legea 51/1991".

"Dincolo de solutia instantei civile, care potrivit art. 28 Cod procedura penala nu poate avea niciun efect in fata instantei penale, Curtea observa ca inculpatul Patriciu Dan Costache a recurs la aceeasi maniera de a-si premedita apararile precum «preconstituirea» de «opinii legale» ca si in cazul Creantei Libia", a precizat instanta CAB. Judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti au stabilit ca interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu a avut baza legala, in conditiile in care faptele comise de omul de afaceri in legatura cu Creanta Libia si cu procesul de privatizare si postprivatizare a Petromidia (cu privire la care cercetarile au fost disjunse) sunt de natura a aduce atingere sigurantei nationale a statului, astfel ca nu se poate retine incalcarea articolului 3 din Legea 51/1991.

Interceptarea convorbirilor telefonice privind siguranta nationala a Romaniei nu este ilegala.

Mai mult, judecatorii au aratat ca baza legala a efectuarii interceptarilor telefonice la data retinuta a comiterii faptelor din dosarul Rompetrol, "chiar in conditiile in care instanta de contencios european a retinut lipsa de previzibilitate a Legii 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, a fost validata, la acea data, prin decizia Curtii Constitutionale nr.766/16.01.2007, publicata in Monitorul Oficial nr.25 din 16.05.2007, in sensul ca masurile de supraveghere in cazurile reglementate de Legea 51/1991 raman supuse procedurii impuse de art. 13 din legea speciala, care nu au fost abrogate implicit si nici modificate".

"Asa fiind, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate in baza art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei nu poate fi privita de Curte ca un mijloc de proba nelegal obtinut cu consecinta ca proba nu poate fi folosita in procesul penal. Interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului Patriciu Dan Costache a avut baza legala, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatarii infractiunilor", au mai notat judecatorii in motivare.
Instanta a mai aprecizat ca, prin interceptarea convorbirilor, "s-au constatat elemente de fapt care, in opinia Curtii, au fost de natura sa confirme, o data in plus, existenta faptelor astfel cum rezulta, dincolo de orice indoiala, din toate celelalte probe administrate".

Citeste si:

"Asa cum s-a subliniat, convorbirile telefonice interceptate astfel cum sunt redate prin notele aflate la dosarul cauzei ofera o baza factuala puternica, avand in vedere ca detaliile operatiunilor predeterminate, manipulative cu referire la pretul, volumul, modul de introducere a ordinelor de tranzactionare continute in comunicarile purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache se reflecta fidel in documentele puse la dispozitie de Bursa de Valori Bucuresti cu privire la tranzactiile actiunilor simbol RRC, in perioada infractionala retinuta", se mai arata in motivarea judecatorilor de la CAB. Instanta a mentionat ca Patriciu si ceilalti inculpati nu au contestat elementele de fapt din continutul discutiilor prezentate, "ci au reactionat identic, invocand incalcarea drepturilor cetatenesti si faptul ca interceptarile sunt nelegale".

Inculpatii din dosarul Rompetrol au fost analizati de DIICOT

In dosarul Rompetrol, activitatea infractionala a inculpatilor a fost analizata de procurorii DIICOT sub doua aspecte: creanta Libia si manipularea pietei de capital.
In 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucuresti in dosarul Rompetrol, in care procurorii au cerut pedeapsa maxima, de 20 de ani de inchisoare, pentru mai multe infractiuni, printre care delapidare, spalare de bani si manipularea pietei de capital prin tranzactii sau ordine de tranzactionare care ar putea da semnale false sau care induc in eroare in legatura cu cererea, oferta sau pretul instrumentelor financiare si care mentin, prin actiunea uneia sau a mai multor persoane actionand impreuna, pretul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.

Totodata, instanta i-a achitat atunci si pe ceilalti 12 inculpati. Decizia a fost contestata de procurori si de inculpati la Curtea de Apel Bucuresti, care in 7 octombrie a dat decizia definitiva in cauza. Instanta i-a condamnat la pedepse cu executare pe Sorin Rosca Stanescu, senator la data condamnarii, care a primit doi ani si patru luni de inchisoare, pe fostul ministru Sorin Pantis - doi ani si opt luni, pe Alexandru Bucsa, administrator si director economic al Rompetrol la data faptelor - sase ani, pe Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investitii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor - cinci ani, pe Claudiu Simulescu, agent de servicii de investitii financiare si reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor - patru ani, pe Petrica Grama, fost sef al Directiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finantelor Publice - doi ani si patru luni de inchisoare.

Instanta a declarat ca interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu e un element specific faptei ilicite ale acestuia

De asemenea, au fost condamnati la pedepse cu suspendare Irina Mihaela Popovici, fost vicepresedinte al Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (CNVM), care a primit trei ani de inchisoare, Gabriela Victoria Anghelache, fost presedinte al CNVM - trei ani, Paul Gabriel Miclaus, membru al CNVM la data faptelor - doi ani, Victor Eros, fost membru CNVM - doi ani, Cerasela Rus, agent de servicii de investitii financiare si trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor - trei ani de inchisoare. Elena Albu, fosta sefa a Corpului de Control al CNVM, a fost achitata. In dosarul civil, in 18 februarie 2011, Dinu Patriciu a castigat procesul cu SRI, care a fost obligat de instanta suprema sa-i plateasca omului de afaceri daune de 50.000 de lei pentru incalcarea dreptului la viata intima in perioada in care i-au fost interceptate convorbirile telefonice.

Instanta suprema arata, in motivarea deciziei, ca interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu si antrenarea in acest scop a logisticii si personalului unei institutii a statului "sunt chiar elemente specifice faptei ilicite retinute in sarcina paratului (SRI), aceea de interceptare ilegala a convorbirilor telefonice". "Din cele aratate nu rezulta ca instanta de apel nu a procedat arbitrar sau discretionar atunci cand a mentinut cuantumul despagubirilor la suma de 50.000 de lei si a respins apelul prin care se cerea acordarea sumei de 1.325.000 de lei, ci a avut in vedere criterii pertinente si obiective", nota instanta suprema in motivare.