Surse judiciare au declarat ca Directia Nationala Anticoruptie (DNA) vrea sa preia dosarul privind votul din diaspora pentru ca are suspiciuni ca in cauza ar fi vorba de savarsirea unor fapte care intra in competenta sa. Solicitarea DNA a fost trimisa Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In cazul in care va fi admisa de procurorul general al PICCJ, intreg dosarul, cu toate actele procedurale efectuate pana acum, va ajunge la DNA, arata Mediafax.

Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidentiale, a fost constituit, pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a PICCJ, prin conexarea a sase dosare penale care vizeaza plangeri legate de modul de desfasurare a scrutinului. Faptele sesizate in respectivele plangeri sunt abuzul in serviciu si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale, potrivit PICCJ.

"Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, sesizarile formulate vizand persoane cu diferite functii sau functionari din cadrul institutiilor cu rol decident in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea alegerilor", a aratat Parchetul instantei supreme.

Impiedicarea dreptului la vot

Precizarile au fost facute dupa ce procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a vorbit despre acest dosar. "S-a inceput urmarirea penala cu privire la fapta si s-au solicitat relatii la alte autoritati. Ancheta se va desfasura in continuare (...) cu privire la fapta de impiedicare a exercitarii dreptului la vot, prevazut de articolul 385 din Codul penal", a spus Nitu.

Conform Codului penal, impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. Nitu a precizat ca au fost primite multe sesizari referitoare la problemele de la votul din diaspora. El nu a putut spune cate plangeri in acest sens exista, insa a precizat ca sunt venite sesizari si din diaspora, prin intermediul postei electronice.

"Sesizarile sunt indreptate impotriva ministrilor, a celor care, in opinia petitionarilor, au avut atributia de a organiza alegerile. Unele sunt venite din partea diferitelor institutii, dar cele mai multe sunt venite din partea persoanelor. Pe e-mail sunt cele mai multe trimise, la care sunt anexate plangeri", a spus procurorul general.

Pe de alta parte, referitor la posibilitatea de infiintare a altor sectii de votare in strainatate, Nitu a afirmat ca, din punct de vedere legal, procurorul de caz este cel care va aprecia daca a fost incalcata legea sau nu. Presedintele ales Klaus Iohannis a postat, in 29 noiembrie, pe Facebook, un mesaj in care s-a referit la votul din diaspora, mentionand ca asteapta "cu maxim interes" ca Parchetul sa-si respecte obligatiile constitutionale de a apara drepturile cetatenilor si asteapta "cat mai curand" rezultatul investigatiei.

Romania normala nu este doar despre viitor, ci si despre trecut.

"Dupa aproape doua saptamani de la votul istoric din 16 noiembrie, astfel de imagini imi trezesc sentimente contradictorii. Pe de o parte, sunt si astazi miscat de uimitorul val al schimbarii la care romanii din Diaspora au contribuit din plin. Pe de alta parte, sunt revoltat ca cei care i-au impiedicat pe romani sa-si exercite un drept fundamental sunt inca in functii", se arata in mesajul de pe Facebook al lui Klaus Iohannis, alaturat fiind postate o fotografie din ziua votului in diaspora, precum si un filmulet realizat la o sectie de votare, la Londra.

Citeste si:

"De asemenea, astept cu maxim interes ca Parchetul Curtii Supreme sa-si respecte obligatiile constitutionale de a apara drepturile si libertatile cetatenilor si, in consecinta, astept cat mai curand rezultatul investigatiei privind impiedicarea exercitarii drepturilor electorale de catre romanii din Diaspora", mai arata Iohannis. Potrivit presedintelui ales, "Romania normala nu este doar despre viitor, ci si despre trecut, despre cum cei care au incercat sa abata societatea noastra pe drumuri atat de gresite sunt trasi la raspundere".

La ambele tururi ale alegerilor prezidentiale, din 2 si 16 noiembrie, romanii din strainatate au iesit la vot in numar record, insa in mai multe capitale europene, cozile au fost uriase, iar mii de oameni nu au mai putut vota. Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlatean. Inlocuitorul lui, Teodor Melescanu, a facut apel, inaintea turului al doilea, ca romanii din diaspora sa vina la vot devreme, el mentionand ca daca declaratiile pe propria raspundere sunt completate din timp si daca cei sapte membri ai sectiei sunt prezenti, numarul celor care vor vota se va dubla.

Dupa scrutin, Melescanu si-a cerut scuze romanilor din diaspora care nu au putut vota si a declarat ca trebuie identificate solutii legislative pentru a asigura conditiile ca romanii sa-si exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla in strainatate. La doua zile dupa turul al doilea, si Melescanu a demisionat, el precizand ca face acest lucru pentru ca nu toti romanii din diaspora au putut vota si ca a luat aceasta decizie ca "om de onoare", "intr-o tara in care nimeni nu prea-si asuma responsabilitatile".

Teodor Melescanu a declarat ca singurul lucru pe care nu a reusit sa il realizeze a fost suplimentarea numarului sectiilor de votare, intrucat, desi a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC "nu a putut oferi clarificarile necesare privind existenta unei solutii legale, in acest sens". Potrivit lui Melescanu, exista, in cazul modificarii numarului sectiilor de votare intre cele doua tururi de scrutin, riscul contestarii alegerilor.

Melescanu a mai spus ca solutia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusa in aplicare, intrucat contravine prevederilor legale in vigoare, iar Biroul Electoral pentru Strainatate a atras atentia asupra acestui lucru, intr-o adresa, prin care se preciza ca inchiderea tuturor sectiilor se va face la ora 21.00.