CEDO a dat marti o decizie privind plangerile inaintate de 81 de reclamanti, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestatiilor contra regimului comunist care au inceput pe 21 decembrie 1989 la Bucuresti si in alte orase din tara. Anchetarea actelor de represiune in orasele in care au avut loc, mai putin Timisoara, este inca in curs, noteaza curtea, conform Mediafax.

Reclamantii s-au plans ca autoritatile competente nu au realizat o ancheta eficienta privind moartea apropiatilor lor si relele tratamente la care acestia sau ei insisi au fost supusi in timpul manifestatiilor. Ionel Hrior, militar care a fost impuscat la Bucuresti, a cerut suma de 498.000 de euro, iar Adriana Palcau, ranita si ea prin impuscare la Timisoara in 24 decembrie 1989, a cerut 60.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Cristian George Surdu, Claudia Elena Opris si Valeria Jurca, fiul, fiica si respectiv vaduva unei victime a Revolutiei, impuscata la Brasov, au cerut cate 15.000 de euro cu titlul de prejudiciu moral si cate 4.000 de euro ca daune materiale pentru pierderea pensiei alimentare pe care tatal si respectiv sotul le-ar fi platit-o.

Ceilalti 76 de reclamanti au cerut fiecare cate 100.000 de euro cu titlul de prejudiciu material si 100.000 de euro cu titlul de prejudiciu moral. Guvernul roman s-a aparat aratand ca "dosarul Revolutiei" este un caz complex, avand la baza "un eveniment politic delicat", durata anchetei putand fi explicata prin dificultatea de a stabili faptele, date fiind printre altele numarul mare de persoane implicate si miza politica si sociala a acestui dosar. Reprezentantii Guvernului au mai aratat ca in contextul in care au avut loc respectivele manifestatii folosirea fortei armate parea legitima, ca pe atunci Romania nu ratificase Conventia europeana a drepturilor omului si ca se afla sub dictatura de peste 40 de ani.

Ancheta Revolutiei, "uitata" in sertat

Judecatorii CEDO a fost de acord cu Guvernul privind complexitatea cazului, insa au considerat ca acest aspect, ca si miza politica si sociala invocata, nu justifica o intindere atat de mare a investigatiilor. Dimpotriva, importanta acestui dosar pentru societatea romaneasca ar fi trebuit sa motiveze autoritatile romane sa se ocupe de el cu celeritate, dat fiind ca trecerea timpului este de natura sa dauneze anchetei, dar si sa compromita definitiv sansele sale de a fi dusa la bun sfarsit, se arata in decizia curtii. CEDO a considerat ca au fost incalcate articolele 2 si 3 din Conventia europeana a drepturilor omului, privind dreptul la viata si respectiv interzicerea torturii, invocate de reclamanti.

Curtea a decis sa acorde cate 15.000 de euro fiecarui reclamant in cazul caruia a constatat incalcarea dreptului la viata, fiind vorba de 30 dintre petenti, si cate 7.500 de euro celor in cazul carora s-a aplicat articolul 3 din Conventie (ceilalti 51). Astfel, suma pe care statul roman trebuie sa o plateasca celor 81 de reclamanti este de 832.500 de euro, la care se adauga 1.500 de euro cheltuieli de judecata pentru Jurca, Opris si Surdu, care au facut dovada acestor cheltuieli. Mii de plangeri privind reprimarea armata a manifestatiilor de la Bucuresti, Oradea, Constanta, Craiova, Bacau, Targu Mures si Cluj-Napoca au ramas nesolutionate, la 25 de ani de la Revolutie. Doar in ceea ce priveste reprimarea armata de la Timisoara, ancheta s-a incheiat cu o trimitere in judecata si o condamnare.

Citeste si:

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis in judecata pe generalii Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac, fiind inculpati ca principali responsabili de organizarea represiunii armate fata de demonstratiile anticomuniste de la Timisoara. In 2000, generalii au fost condamnati la 15 ani de inchisoare, insa in 2001, procurorul general al Romaniei Joita Tanase a facut un recurs in anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzatii au fost eliberati din arest. In final, in 15 octombrie 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a condamnat pe cei doi generali la cate 15 ani de inchisoare pentru omor si tentativa de omor privind organizarea si coordonarea represiunii de la Timisoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamantii sa plateasca in solidar cu Ministerul Apararii despagubiri, sume ce au fost achitate.

Decizia de marti a CEDO urmeaza altora prin care fosti revolutionari au fost despagubiti, pentru modul de desfasurare a anchetei in cauza cunoscuta ca "dosarul Revolutiei". In 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul roman sa plateasca 45.900 de euro unui numar de 34 de fosti revolutionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil. In martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul roman sa acorde despagubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revolutiei de la Timisoara din decembrie 1989.

In mai 2011, CEDO a hotarat, in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane, pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in "dosarul Revolutiei", ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, precum si de 6.000 de euro presedintelui asociatiei, Teodor Maries. In martie 2011, alti cinci romani au castigat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului procesul deschis statului roman in care reclamau ineficienta autoritatilor in investigarea reprimarii violente a demonstratiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioada de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucuresti sa-i despagubeasca pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, in 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul roman la plata a 25.000 de euro despagubiri catre familia maiorului de Militie Aurel Agache, care a fost ucis in decembrie 1989, de manifestantii impotriva regimului condus de Nicolae Ceausescu. In 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despagubirea timisorenilor Horia Teodor Sandru, Stefan Raducan, Silvia Benea si Daniela Grama cu cate 5.000 de euro, dupa ce acestia au reclamat incalcarea dreptului la un proces echitabil intr-un termen rezonabil. Potrivit statisticilor oficiale, la Revolutia din decembrie 1989, 1.142 de persoane si-au pierdut viata, 3.138 au fost ranite, iar 760 de oameni au fost retinuti.