"Vreau sa spun adevarul. Am vrut sa-l spun in fata procurorului si procurorul nu m-a acceptat", a spus Ponta, la intrarea in sediul ICCJ. Cu putin timp inaintea lui Ponta, la ICCJ au venit si ministrii Liviu Dragnea si Mircea Dusa.
Duminica, Ponta preciza ca se va prezenta in fata instantei si va explica faptul ca, bazat pe informatiile avute ca lider de partid si premier, nu a facut nimeni in 2012 vreo schema de fraudare

"Voi spune adevarul si numai adevarul, si anume ca, din toate cunostintele pe care le-am avut ca lider de partid si prim-ministru, nu a facut nimeni in 2012 vreo schema de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de romani sa voteze pentru demiterea lui Traian Basescu. Ca nu s-a intamplat, e o poveste pe care nu cred ca mai trebuie sa o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilitati penale si o sa spun ceea ce stiu, ceea ce ma va intreba instanta, avocatii sau proccurorul, si voi spune doar adevarul", a spus Ponta, duminica, conform Mediafax.

Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie. Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Citeste si:

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.