Potrivit sursei citate, DNA considera ca nu se justifica introducerea "arestului sever" deoarece modificarea reprezinta doar "un pretext pentru a restrange situatiile in care se poate dispune arestarea preventiva". "Prin modificarea preconizata, nu va mai fi posibila arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publica pentru infractiunile de coruptie si de evaziune fiscala. Avand in vedere ca acesta este temeiul retinut de judecatori in marea majoritate a dosarelor de mare coruptie in care s-a dispus arestarea preventiva, prin adoptarea acestei modificari s-ar ajunge practic la eliminarea acestei masuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei savarsite si de pericolul pe care il prezinta autorul acesteia, judecatorul nu este lasat sa aprecieze daca se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentand o ruptura esentiala fata de viziunea actuala a Codului de procedura penala", conform comunicatului de presa, scrie Mediafax.

Sursa citata arata ca, in conditiile in care realitatile sociale avute in vedere la momentul adoptarii Codului nu s-au modificat, nu se justifica adoptarea unei noi viziuni rupta de traditia juridica. "Practica Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a aratat ca lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este in concordanta cu standardele conventiei in materia garantarii drepturilor omului, astfel incat nu exista argumente obiective pentru o asemenea modificare. In plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecatorilor si procurorilor si nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le foloseasca pentru a ajunge la o anumita concluzie. Pericolul pentru ordinea publica, la fel ca orice alta imprejurare care face obiectul cauzei, se stabileste exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare si a prob a probelor administrate", potrivit DNA.

DNA considera ca, prin aceste modificari, s-ar aduce o atingere semnificativa a capacitatii investigative a structurii din Ministerului Public. "Exista situatii in care, pentru aflarea adevarului, este esential ca audierea suspectilor sa se realizeze in anumite momente operative, astfel incat acestia sa nu poata legatura cu alte persoane sau sa nu afle despre desfasurarea unor perchezitii ori a altor activitati procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi aceasta masura, lasata doar la dispozitia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru solutionarea cauzelor si le-ar diminua eficienta", subliniaza procurorii anticoruptie. O alta propunere de modificare a CPP se refera la reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cat este in prezent pentru infractiunile grave, la 180 de zile. DNA considera ca aceasta masura nu se justifica.

"Controlul judiciar este o masura care presupune o restrangere limitata a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu parasi tara sau localitatea), situatie in care nu pot fi aplicate corespunzator limitarile prevazute pentru arestarea preventiva. Apar situatii cand cauzele complexe nu pot fi finalizate in 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate sa paraseasca tara dupa expirarea termenului de 180 de zile si sa se sustraga de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodata o prevedere atat de restrictiva", conform sursei citate. Initial, noul Cod de procedura penala nu prevedea nicio limita a duratei controlului judiciar, iar in 2014 limita a fost stabilita la doi ani. Acum se incearca reducerea la 180 de zile fara o justificarea obiectiva a acestor modificari de viziune a legiuitorului, potrivit DNA.

Directia Nationala Anticoruptie critica si introducerea dispozitii cu privire la incatusarea inculpatilor arestati. "Aceste dispozitii sunt reglementate de legea executarii pedepselor si de regulamentele interne ale locurilor de detinere si nu au legatura cu prevederile unui cod de procedura penala, motiv pentru care nu ar trebui sa se regaseasca in acest act normativ. Codul de procedura penala reglementeaza exclusiv desfasurarea procesului penal, nu conditiile din locurile de detinere, modul de executare a pedepselor si alte asemenea aspecte", conchide DNA. Senatorul PSD Serban Nicolae a depus la inceputul anului o propunere legislativa pentru modificarea Codului de Procedura Penala, care prevede ca inculpatul arestat preventiv nu este incatusat sub nicio imprejurare, cu exceptia infractiunilor prin violenta si se introduce, ca masura preventiva, "arestul sever".

Citeste si:

Proiectul s-a aflat din ianuarie in consultare publica la Senat si a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern si la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere. Propunerea legislativa prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedura Penala, prin care arestarea preventiva se face doar in doua forme, arestul la domiciliu si arestul sever, cel din urma fiind in centre specializate, si doar pentru fapte grave. De asemenea, la articolul 208, se adauga un nou paragraf, pottrivit caruia inculpatul fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la articolul 202 alineatul 4, nu este incatusat in nicio imprejurare, cu exceptia celor cercetati pentru infractiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale precum si a inculpatilor care s-au opus masurii dispuse.

In plus, masurile luate fata de inculpatul retinut ori arestat, in vederea deplasarii in spatiul public, trebuie sa fie proportionale cu pericolul concret pentru ordinea publica, apreciat potrivit articolului 223. Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativa, prin noul Cod de procedura penala au fost revizuite masurile preventive in sensul in care, pe de o parte, limitarile de circulatie, in tara si localitate, au fost incluse in controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune, iar pe de alta parte, a fost introdusa masura arestului la domiciliu. Ca urmare a acestor modificari, prin decizia recenta a Curtii Constitutionale, s-a constatat faptul ca in masura in care nu exista limitari in timp, controlul judiciar nu corespunde exigentelor Constitutiei Romaniei.

In acest context, potrivit initiatorului proiectului, propunerea legislativa vizeaza trei elemente semnificative: durata masurii instituite nu poate depasi 60 de zile calendaristice, masura poate fi prelungita, succesiv, fiecare prelungire fiind limitata la 60 de zile, deurata maxima a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale, respectiv trei ani, in situatia cauzelor ajunse in fata instantei de judecata. Serban Nicolae mai mentioneaza ca s-a constatat faptul ca, prin terminologia uilizata in cazul masurilor preventive privative de libertate, se creeaza confuzii. Astfel, se foloseste termenul "arest" ( arestat la domiciliu) si respectiv sintagma "arestare preventiva" in cazul privarii de libertate, prin detinerea in centre special destinate.

"Diferenta nu tine de termenii folositi, astfel incat nu se justifica utilizarea unor formule diferite", se precizeaza in expunerea de motive.
In aceste conditii, propunerea legislativa instituie utilizarea unei singure masuri preventive privative de libertate- arestarea preventiva – cu doua forme de aplicare: "arestul la domiciliu", respectiv "arestul sever". Potrivit initiatorului, principala diferenta rezultata din locul de desfasurare este data de severitatea masurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de detinere a inculpatului intr-o unitate specializata cum sunt cele care, in forma anterioara a codului, era utilizate pentru retinere si arestare preventiva. Serban Nicolae mai mentioneaza ca o asemenea forma a masurii preventive trebuie sa fie una de exceptie, impusa de circumstantele privitoare la persoana inculpatului.

Potrivit acestuia, arestarea preventiva se poate impune doar in cazul infractiunilor care presupun acte de violente care pun in pericol viata sau sanatatea si al celor privind securitatea nationala. Senatorul PSD mai spune ca propunerea legislativa nu modifica ipotezele masurii arestarii pentru asigurarea bunei administrari a cauzei. "Reintroducerea sintagmei 'pericol concret' existenta in forma anterioara si redusa la 'pericol' in forma actuala, evita confuzia intre pericolul social al infractiunii si pericolul concret pentru ordinea publica", se mai arata in expunerea de motive. Serban Nicolae mai spune ca in cazul in care inculpatul retinut sau arestat, aflat in custodia fortelor de ordine, nu este recidivist si nu este cercetat pentru infractiuni comise prin acte de violenta, nu trebuie incatutat si nici supus unor masuri exagerate, cu ocazia deplasarii in spatiul public. "Aceleasi considerente trebuei aplicate si in cazul aducerii cu mandat emis fara citarea prealabila a faptuitorului, evitandu-se, astfel, comiterea de excese sanctionabile din perspectiva respectarii dispozitiilor constitutionale si procesual penale sau chiar a normelor europene", mai apreciaza initiatorul proiectului. Comisia juridica a Senatului va dezbate acest proiect de lege dupa sarbatorile de Paste.