Astfel, penalitatea este de 0.06% pe zi, majorata cu 100% pentru cazurile de evaziune fiscala si plafonata la maximum 100.000 RON (plafon neaplicabil in caz de evaziune fiscala). Legea prevede situatii in care penalitatea poate fi redusa cu 50% (daca se plateste obligatia principala stabilita de autoritati, de exemplu), precum si situatiile in care penalitatea nu se aplica (daca pe speta respectiva au existat circulare, norme, instructiuni, opinii, etc. ale organului fiscal central).

Un prim aspect ce trebuie notat este faptul ca penalitatea vizeaza nu doar nedeclararea unor obligatii fiscale, ci si declararea lor incorecta, indiferent de motive. Ca atare, modul actual de formulare a prevederii nu asigura asezarea corecta a sarcinilor fiscale pentru un contribuabil onest fata de unul care are un comportament “neadecvat”, si nici o egalitate de tratament a contribuabililor onesti vis-a-vis de autoritatile fiscale.

“Nu suntem impotriva introducerii unei penalitati pentru nedeclararea impozitelor de catre contribuabilii cu comportament neadecvat. Cu toate acestea, nu credem ca masura e rezonabila daca se aplica si contribuabililor onesti care pot “sa cada in pacatul” declararii incorecte a obligatiilor fiscale ca rezultat al intrepretarii unei legislatii fiscale neclare sau ca urmare a unei interpretari diferite fata de abordarea organelor de inspectie fiscala sau dintr-o simpla eroare umana. Toate aceste situatii sunt frecvente in practica ultimilor 20 de ani in materie de fiscalitate in Romania si, chiar si dupa introducerea noului Cod Fiscal care aduce multe clarificari pe teme tehnice, apreciez ca aceste situatii nu vor disparea in practica”, precizeaza Angela Rosca (foto) – Partner Taxhouse si coordonator al comitetului de fiscalitate al Romanian Business Leaders.

Un alt aspect relevant este faptul ca, in formularea actuala a textului art. 181 din Codul de Procedura Fiscala trimis spre aprobare Parlamentului, se excepteaza de la aplicarea penalitatii situatiile in care obligatiile fiscale principale declarate “incorect” de un contribuabil si stabilite suplimentar de autoritati vor rezulta din aplicarea unor prevederi ale legislatiei fiscale de catre contribuabil, bazat pe o opinie comunicata contribuabilului de catre organul fiscal central sau bazat pe o norma, instructiune, circulara emisa de catre acest organ fiscal central.

Conform Procedurii actuale privind indrumarea si asistenta contribuabililor de catre organele fiscale, asistenta fiscala poate fi acordata atat in scris, cat si verbal, iar organul central de asistenta este reprezentat de Directia de indrumare si asistenta a contribuabililor din cadrul ANAF.

Asumand deci ca un contribuabil onest va face toate diligentele necesare clarificarii unei spete inainte de aplicarea unei prevederi legale neclare, si fie va obtine o confirmare verbala, fie o opinie scrisa de la un alt serviciu de asistenta fiscala decat cel central, opinie care ar fi contrara abordarii inspectorului fiscal in cauza dar care sustine pozitia adoptata de contribuabil, rezulta ca el nu ar avea cum sa fie exceptat de la aplicarea noii penalitati de nedeclarare a unui impozit suplimentar stabilit de inspectori sau macar sa dovedeasca acestora care a fost solutia verbala formulata de organele de asistenta. In plus, notam ca procedura actuala de asistenta nu permite contribuabilului sa primeasca un raspuns direct de la organul fiscal central, contribuabilul trebuind sa se adreseze pe scara ierarhica organelor din subordinea ANAF (structurilor fiscale locale si judetene din cadrul ANAF), si numai in cazul in care raspunsurile primite de la structurile de specialitate subordonate ANAF nu rezolva problema solicitata, se poata adresa organului ierarhic superior.

“In mod firesc, practic vorbind, aceasta procedura ar putea crea o birocratie suplimentara pentru contribuabilii onesti, care vor vrea sa certifice si documenteze orice speta fiscala cu impact material si ar putea aglomera sistemul ANAF cu o multitudine de solicitari de clarificari ale unor spete tehnice. Intrebarea este daca organul fiscal central va avea capacitatea tehnica si umana de a raspunde tuturor solicitarilor primite in viitor de la contribuabili si daca aprobarea tacita va functiona in cazul in care nu se va raspunde acestor solicitari in termenul legal de 45 de zile. Ne asteptam asadar ca masura sa ii afecteze tocmai pe contribuabilii onesti, pentru ca acei contribuabili vizati de insasi introducerea penalitatii de nedeclarare nu vor aglomera autoritatile cu astfel de intrebari tehnice”, a declarat Gheorghe Enache, consultant fiscal Taxhouse.

In plus, coroborand principiile de interpretare a prevederii propuse a fi introduse in art. 13 din Codul de Procedura Fiscala cu prevederile art. 181 din acelasi Cod, notam ca in lipsa unei prevederi exprese care sa excepteze contribuabilul de la aplicarea penalitatii pentru “declarare incorecta” ca urmare a interpretarii diferite a normei legislative de catre acesta fata de interpretarea organului de inspectie fiscala, rezulta ca organul de inspectie fiscala va aplica penalitatea de “nedeclarare” chiar si atunci cand legislatia fiscala este neclara si norma legislativa ar trebui teoretic intrepretata in favoarea contribuabilului (“in dubio contra fiscum”).

Ca atare, chiar in situatia in care a facut toate diligentele pentru calcularea, declararea si plata unei sume corecte de impozit, un contribuabil va fi fortat sa achite penalitatea de nedeclarare pentru a putea stopa executarea silita sau a putea obtine suspendarea executarii – rezultatul unei astfel de actiuni fiind la latitudinea instantei de judecata – si sa actioneze in instanta organul fiscal, fiind in consecinta obligat sa declanseze un numar semnificativ de actiuni in contencios administrativ, cu suportarea unor costuri financiare importante.

Dam cu titlu de exemplu o situatia in care, cu ocazia unei inspectii fiscale, un inspector fiscal stabileste o diferenta suplimentara de plata de impozit pe profit de 100.000 lei – in acest caz, contribuabilul va datora, in baza noului Cod de Procedura Fiscala dobanzi de 0,02%/zi de intarziere si penalitati de intarziere de 0,02%/zi de intarziere, adica un cost total de 14,6% pe an (14.600 lei), precum si o penalitate de nedeclarare de 0.06% pe zi/intarziere, adica 21,9% pe an (21.900 lei). Prin urmare, intr-un singur an suma pe care contribuabilul aflat in aceasta situatie ar fi obligat sa o plateasca pentru nedeclararea celor 100.000 lei va ajunge la 36.500 lei, chiar si atunci cand legea s-ar dovedi de partea sa, adica 36,5% pe an aplicat asupra sumei nedeclarate intial. Pe de alta parte, in cazul in care contribuabilul obtine anularea deciziei de impunere prin care au fost stabilite obligatiile fiscale suplimentare, contribuabilul este indreptatit, conform proiectului de Cod de Procedura Fiscala, sa solicite organului fiscal numai dobanzi de intarziere (0,02%/zi) calculate de la data la care a efectuat plata la bugetul de stat pana la data restituirii sumelor achitate in plus.

In concluzie, introducerea penalitatii de nedeclarare si mai ales aplicarea ei pentru cazurile de declarare eronata (fie erori fara intentie, fie subdeclarare datorita unei legislatii neclare) ar trebui sa fie revizuita astfel incat prevederile sale sa fie clare atat pentru contribuabil platitor de impozite si taxe cat si pentru organele fiscale.

Printre modificarile ce ar trebui considerate enumeram: extinderea situatiilor in care penalitatea nu se aplica la toate cazurile in care contribuabiliul a obtinut o confirmare din partea autoritatilor fiscale (locale sau centrale) sau a organelor de solutionare a contestatiilor, neaplicarea penalitatii in cazul in care contribuabilul achita obligatia principala (estimata) oricand in timpul inspectiei fiscale (care se poate extinde luni si chiar ani de zile, timp in care penalitatea continua sa curga, chiar daca e plafonata), reducerea aplicata la cererea contribuabilului sa fie de 90% (fata de 50% in proiectul de Cod) in cazurile in care contribuabilul achita obligatiile fiscale principale stabilite de organele fiscale, plafonarea sa se faca la o suma mai mica in cazul contribuabililor mijlocii sau mici (functie de volumul lor de activitate).