Ion Iliescu afirma, intr-un interviu acordat Der Spiegel, ca el a aprobat "in principiu", in perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA in Romania, fara a sti ca urma sa fie vorba de vreo unitate pentru detentie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpes, la acea vreme sef al Administratiei prezidentiale, scrie Der Spiegel. In perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind gazduirea de catre Romania a unui centru al Agentiei Centrale de Informatii, potrivit Mediafax.

"Aliatii americani ne-au cerut sa oferim o locatie", afirma Ion Iliescu intr-un interviu acordat revistei Der Spiegel, explicand ca a aprobat solicitarea "in principiu", detaliile fiind stabilite de Ioan Talpes, care fusese director al Serviciului de Informatii Externe, iar atunci era sef al Administratiei prezidentiale si sef al Departamentului prezidential pentru Securitatea Nationala. Ion Iliescu a precizat ca el a aprobat doar "o locatie" destinata CIA, fara a avea cunostinta ca era vorba de vreun centru special, pentru detentie.

"Am considerat ca era un gest de acomodare inaintea aderarii noastre la NATO", a explicat Iliescu, care a fost presedinte in perioada 22 decembrie 1989-1992, 1992-1996 si 2000-2004. "Noi nu am avut nicio interferenta asupra activitatilor desfasurate de Statele Unite in acea locatie", a explicat fostul presedinte. "In acel moment, mie, ca presedinte, acea solicitare nu mi s-a parut mare lucru. Eram aliati (...), nu am intrat in detalii. Daca as fi stiut ce se putea face acolo, raspunsul nu ar fi fost pozitiv", a subliniat Iliescu.

Traian Basescu a negat recent ca ar fi existat inchisori CIA in Romania

Fostul presedinte Traian Basescu a negat, saptamana trecuta, afirmatiile unui jurnalist care a sustinut ca pe teritoriul Romaniei au existat inchisori CIA unde au fost torturati oameni, subliniind ca nu exista "o proba" ca au functionat pe teritoriul tarii noastre astfel de centre de detentie. Intrebat vineri seara la Realitatea Tv daca au fost inchisori CIA in Romania unde s-au torturat oameni, fostul sef al statului a spus ca nu stie. Intrebat daca a citit raportul Congresului SUA privind inchisorile CIA din intreaga lume, Basescu a confimat, dar a precizat ca "nu exista o proba ca pe teritoriul Romaniei au existat astfel de inchisori".

Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publica a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agentia Centrala de Informatii din SUA a utilizat metode "brutale", de multe ori "ineficiente", pentru interogarea suspectilor de terorism, inducand in eroare constant Presedintia si Congresul privind informatiile obtinute. Versiunea publica a raportului elaborat de Comisia senatoriala de Informatii a secretizat o serie de date, inclusiv numele tarilor care au gazduit inchisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detentie construit de CIA in Romania este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania, "violet", iar Thailanda, "verde". Pornind de la aceasta informatie, din document ar rezulta ca Agentia Centrala de Informatii din SUA a semnat, in anul 2002, un acord cu o institutie decizionala de rang inalt din Romania (neidentificata in versiunea publica a documentului) pentru gazduirea unei inchisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru constructia centrului de detentie au fost de ordinul milioanelor de dolari. "In anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu ... din tara ... pentru a gazdui un centru de detentie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din tara ... sa identifice modalitati de sustinere a ... in tara ... (...) Primii detinuti CIA au inceput sa fie transferati la Centrul de detentie NEGRU in toamna anului 2003", se arata in raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agentia Centrala de Informatii.

Raport in SUA, despre inchisoarea secreta CIA din Romania

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre inchisoarea secreta din Romania, iar ambasadorul american in Romania, Michael Guest, a calificat ca "inacceptabila" aceasta situatie, cerand clarificari si asigurari ca nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. "In august 2003, ambasadorul american in tara ... a incercat sa ia legatura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura ca institutia are cunostinta de existenta centrului de detentie si de potentialul impact asupra politicilor in relatia cu Administratia tarii-gazda (Romania - n.red). Ambasadorului american i s-a raspuns de catre biroul local CIA ca acest lucru nu este posibil si ca nimeni de la Departamentul de Stat, nici macar secretarul de Stat (Colin Powell - n.red), nu fusese informat despre existenta inchisorii CIA in aceasta tara. Catalogand drept «inacceptabila» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel putin de catre consilierul prezidential american pentru Securitatea nationala prin care sa fie descrise atributiile programului, inclusiv o pozitie din care sa reiasa ca tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale si drepturile omului (...)", mentioneaza raportul.

In aceasta situatie, sediul central al CIA a cerut interventia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din Romania. "Richard Armitage a cerut CIA sa ii tina pe el si pe secretarul de Stat informati, pentru a nu fi luati pe nepregatite cand ambasadorul va exprima ingrijorare", subliniaza raportul. In mai 2004, pe fondul dezvaluirilor despre abuzurile comise in inchisoarea americana de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din Romania a cerut din nou explicatii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. "Richard Armitage a facut din nou afirmatii vehemente, reprosand CIA ca el si secretarul de Stat au fost tinuti in afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Nationala privind programul CIA. (...) Armitage a emis dubii privind eficienta si valoarea informatiilor obtinute prin programul CIA", preciza raportul. Din document rezulta ca in inchisoarea CIA din Romania au fost detinuti suspecti importanti, printre care s-au numarat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al retelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizatiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numarul trei in ierarhia gruparii, si Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat in atacul asupra navei militare USS Cole.

Citeste si:

Dupa publicarea raportului Senatului SUA, MAE preciza, pe 16 decembrie 2014, ca autoritatile romane nu detin probe referitoare la centre de detentie ale CIA sau actiuni de privare de libertate intreprinse de Agentie pe teritoriul national, dar nu pot ignora acuzatiile aduse, astfel ca manifesta disponibilitate pentru elucidarea acestora. Un raport al Consiliului Europei prezentat in 2006 confirma existenta unui centru secret de detentie al CIA in Romania, in cadrul programului Agentiei Centrale de Informatii de "extradari extraordinare" vizand suspecti de terorism. In decembrie 2011, organizatia Amnesty International a cerut Romaniei sa redeschida investigatia privind centrul de detentie al CIA, dupa ce presa internationala a dezvaluit ca inchisoarea ar fi fost in Bucuresti.

Parlamentul European a cerut Romaniei ancheta cu privire la inchisorile CIA

In octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care cerea autoritatilor romane declansarea rapida a unei anchete "independente, impartiale, detaliate si eficiente" privind implicarea Romaniei in programul inchisorilor CIA. In replica, premierul Victor Ponta a declarat ca autoritatile romane vor studia rezolutia PE si vor face tot ce e normal pe plan european sau international. "Sincer, nu stiu despre ce inchisori este vorba si, in mod sigur, cred ca s-au intamplat cu mult inainte de a ma apropia eu de functia de prim-ministru. O sa studiem ce s-a decis si vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau international", spunea Victor Ponta in octombrie 2013.

In luna februarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezolutie potrivit careia comisiile pentru Libertati civile, Afaceri externe si Drepturile omului din PE vor reincepe ancheta privind presupusele transferuri si detentii ilegale de prizonieri desfasurate de CIA in statele membre UE, ca urmare a noilor dezvaluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de catre CIA. Raportul Senatului SUA publicat in decembrie 2014 "dezvaluie fapte noi care confirma acuzatiile conform carora mai multe state membre ale UE, autoritatile acestora, functionari si agenti ai serviciilor de securitate si de informatii au fost complici la programul CIA de detentie secreta si de extradari extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substantiale de bani oferite de CIA in schimbul cooperarii lor", sustineau europarlamentarii. PE anunta ca aceasta ancheta va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare pentru colectarea de informatii in statele membre unde exista acuzatii ca au fost centre secrete CIA de detentie.

Totodata, PE a invitat SUA "sa ancheteze si sa urmareasca penal multiplele incalcari ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare si de detentie secreta si sa coopereze in ceea ce priveste toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extradare sau caile de atac eficiente pentru victimele programului CIA". Pe de alta parte, europarlamentarii isi exprimau "preocuparea privind obstacolele intampinate de anchetele parlamentare si judiciare nationale referitoare la implicarea anumitor state membre in programul CIA, abuzul privind secretul de stat si clasificarea nejustificata a documentelor care au condus la incetarea urmaririi penale". Ei reiterau solicitarile adresate statelor membre de a investiga acuzatiile potrivit carora, pe teritoriul lor, au existat inchisori secrete in care erau detinute persoane in cadrul programului CIA, precum si sa ii urmareasca penal pe cei implicati in aceste operatiuni.

Acuzatiile privind utilizarea de catre CIA a statelor membre UE, printre care Romania, Polonia si Lituania, pentru transportarea si detentia ilegala a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporara a Parlamentului European creata in 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut in mod repetat investigatii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detentie secreta si extradare extraordinara. In Romania a existat o ancheta parlamentara asupra acestei chestiuni, constituita in luna decembrie a anului 2005, dupa primele informatii potrivit carora spatiul aerian romanesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau detinuti si ca acestia erau torturati in centre special constituite in Romania. In urma acelei anchete s-a stabilit ca nu au existat inchisori CIA pe teritoriul Romaniei.

Presedintele Comisiei parlamentare privind inchisorile CIA, senatorul Norica Nicolai, declara, pe 16 iunie 2006, ca exista date clare care atesta faptul ca avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile romanesti exclusiv din motive tehnice si ca, in Romania, nu exista inchisori pentru detinuti suspecti de terorism.Fostul sef al Administratiei prezidentiale Ioan Talpes a confirmat, pentru Der Spiegel, afirmatiile lui Ion Iliescu despre locatia destinata CIA, explicand ca a fost oferit un sediu in Bucuresti, utilizat intre 2003 si 2006, si ca autoritatile romane nu au stiut ce activitati desfasurau americanii.

Ioan Talpes a confirmat declaratiile lui Ion Iliescu cu privire la centrul CIA din Romania

Ioan Talpes, care in 2003 era sef al Administratiei prezidentiale si sef al Departamentului prezidential pentru Securitatea Nationala, a confirmat ca presedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, i-a dat "mana libera" sa se ocupe de problema oferirii unui sediu destinat CIA. Talpes a precizat ca locatia a fost oferita in Bucuresti, fiind utilizata in perioada 2003-2006, explicand ca acest sediu nu mai exista in prezent. Potrivit fostului consilier prezidential, autoritatile romane ar fi transmis CIA ca nu asteptau informatii despre activitatile desfasurate in acel sediu. "Nu am vazut personal locatia. Eram constienti ca puteau fi lucruri periculoase", a spus Talpes, potrivit Der Spiegel.