Propunerea legislativa a trecut de Senat in forma initiatorului, fara amendamentele din comisia juridica, in conditiile in care, joi, s-a indeplinit termenul de adoptare tacita iar luni Biroul Permanent nu a trecut acest proiect pe ordinea de zi a plenului. Intrebat in briefingul de presa de la finalul sedintei conducerii Senatului de la inceputul saptamanii de ce acest proiect nu a fost trecut pe ordinea de zi a plenului, vicepresedintele Cristian Dumitrescu a afirmat ca nu stie de ce nu s-a procedat astfel, in conditiile in care proiectul de lege avea deja raport elaborat de comisia juridica, inca de saptamana trecuta, potrivit Mediafax.

Proiectul urmeaza sa ajunga la Camera Deputatilor, care este camera decizionala in cazul acestei legi. Propunerea legislativa prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedura Penala, prin care arestarea preventiva se face doar in doua forme, arestul la domiciliu si arestul sever, cel din urma fiind in centre specializate, si doar pentru fapte grave.

Potrivit proiectului, la articolul 208 din Codul de Procedura Penala, se adauga un nou paragraf, potrivit caruia inculpatul fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la articolul 202 alineatul 4, nu este incatusat in nicio imprejurare, cu exceptia celor cercetati pentru infractiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale precum si a inculpatilor care s-au opus masurii dispuse.

De asemenea, "in cazul in care inculpatul locuieste, cu caracter permanent, intr-o alta locuinta decat cea mentionata ca domiciliu in actul de identitate, la cererea inculpatului, instanta poate dispune ca arestul la domiciliu sa se execute in respectiva locuinta”. Potrivit initiatorului proiectului, propunerea legislativa vizeaza trei elemente semnificative: durata masurii instituite nu poate depasi 60 de zile calendaristice, masura poate fi prelungita, succesiv, fiecare prelungire fiind limitata la 60 de zile, durata maxima a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale, respectiv trei ani, in situatia cauzelor ajunse in fata instantei de judecata.

Citeste si:

Serban Nicolae mai mentioneaza ca s-a constatat faptul ca, prin terminologia uilizata in cazul masurilor preventive privative de libertate, se creeaza confuzii. Astfel, se foloseste termenul ”arest” ( arestat la domiciliu) si respectiv sintagma ”arestare preventiva” in cazul privarii de libertate, prin detinerea in centre special destinate.

”Diferenta nu tine de termenii folositi, astfel incat nu se justifica utilizarea unor formule diferite”, se precizeaza in expunerea de motive. In aceste conditii, propunerea legislativa instituie utilizarea unei singure masuri preventive privative de libertate- arestarea preventiva – cu doua forme de aplicare: ”arestul la domiciliu”, respectiv ”arestul sever”.

Potrivit initiatorului, principala diferenta rezultata din locul de desfasurare este data de severitatea masurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de detinere a inculpatului intr-o unitate specializata cum sunt cele care, in forma anterioara a codului, era utilizate pentru retinere si arestare preventiva.

Serban Nicolae mai mentioneaza ca o asemenea forma a masurii preventive trebuie sa fie una de exceptie, impusa de circumstantele privitoare la persoana inculpatului. Potrivit acestuia, arestarea preventiva se poate impune doar in cazul infractiunilor care presupun acte de violente care pun in pericol viata sau sanatatea si al celor privind securitatea nationala.