Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis ca Marian Ghiveciu sa fie supus unui termen de incercare de sase ani.

De asemenea, magistratii au dispus si condamnare lui Dumitru Borcan, fostul sef al Compartimentului de Cadastru si Agricultura din cadrul Primariei comunei Merei, judetul Buzau, si a lui Nicolae Costache, fost membru in Comisia Judeteana Buzau pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor. Ambii au fost condamnati la cate trei ani de inchisoare cu suspendare.

Prin aceeasi sentinta s-a dispus ca Marian Ghiveciu, Dumitru Borcan si Nicolae Costache sa plateasca, in solidar, despagubiri materiale de 350.000 de lei catre partea civila Luminita Marioara Vasile si de 1.035.000 de lei catre partile civile Luminita Marioara Vasile si Constantin Vasile.

Ghiveciu, Borcan si Costache au mai fost obligati de instanta sa plateasca despagubiri materiale de aproape un milion de lei catre mai multe parti civile, constand in sumele ce reprezinta diferenta de valoare a terenurilor amplasate cu iesire si fara iesire la drumul european DE 85. Decizia de marti a instantei supreme poate fi atacata cu apel.

Deputatul Marian Ghiveciu, trimis in judecata in decembrie 2011

Deputatul Marian Ghiveciu a fost trimis in judecata de DNA, in decembrie 2011, pentru instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial, in forma calificata. Faptele pentru care Ghiveciu a fost pus sub acuzare s-au petrecut inainte ca acesta sa obtina primul mandat de deputat.

Ghiveciu este acuzat ca in perioada 2005-2006 i-ar fi instigat pe Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru Buzau si membru in Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, si pe Dumitru Borcan, sef al Compartimentului de Cadastru si Agricultura din cadrul Primariei Merei, sa eliberereze in mod ilegal titluri de proprietate pentru terenuri in zone cu potential imobiliar aflate in apropierea Drumului National 1B in favoarea unor persoane care nu erau indreptatite sa primeasca acele titluri de proprietate. Ulterior, aceste terenuri ar fi fost cumparate de Marian Ghiveciu.

In 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retrimis dosarul la DNA, pentru refacerea actului de sesizare. Ulterior, in 2013, procesul a fost reluat.

Citeste si:

Marian Ghiveciu, alaturi de alti noua deputati PSD - Gheorghe Bogdan, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Paslaru, Catalin Radulescu, Rodin Traicu, Eugen Uricec - si unul de la minoritati, Nicolae Paun, au initiat un proiect prin care vor sa modifice Codul penal.

Proiectul prevede ca masurile preventive pot fi dispuse "daca exista probe concrete din care rezulta dincolo de orice indoiala ca o persoana care a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata, ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni".

Procurorul nu poate decide aplicarea unei masuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventiva a suspectului ori inculpatului, in functie de denuntul facut de acesta impotriva altor personane care au savarsit fapte ce nu au legatura cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicita arestarea preventiva.
Retinerea sau arestarea ori aplicarea unei masuri preventive neprivativa de libertate a unei persoane, "stiind ca nu exista probe concrete din care sa rezulte dincolo de orice indoiala ca acesta a savarsit o infractiune" se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la trei ani si intezicerea dreptului de a ocupa o functie publica, mai prevede proiectul.

Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala, se mai spune in proiect.

In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, audierea si activitatea de consemnare a declaratiilor suspectului, inculpatului, persoanei vatamate si martorilor se inregistreaza cu mijloace tehnice audiovideo. Suportul electronic sau magnetic ce contine intregistrarea reprezinta proba in dosar, iar la sfarsitul audierii va fi introdus intr-un plic ce va fi sigilat si semnat de organul de urmarire sau cercetare penal. Plicul sigilat va fi anexat declaratiei persoanei audiate. Cand situatia impune, organul judiciar, in interesul cauzei, poate desigila plicul ce contine suportul electronic sau magnetic numai in fata acestor persoane. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, audiea va fi amanata. In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, este interzis organelor judiciare sa procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaratii ale suspectului sau inculpatului pana la sosirea aparatorului ales sau desemnat din oficiu.

Condamnarea se pronunta "daca instanta constata, in afara oricarei indoieli, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat".

"Fapta lucratorului de crecetare penala, procurorului sau judecatorului care, in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situatie procesuala care sa duca la neluarea unei masuri preventive sau la luarea ori inlocuirea unei asemenea masuri cu una mai usoara, in schimbul careia acesta sa denunte persoane care au savarsit infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice", se mai spune in proiectul depus la Senat.